Pacoste pe capul celor care cad victime infracţiunilor. Dacă eşti prădat sau jefuit, rişti să faci mai multe drumuri la poliţie decât infractorii. Asta din cauza modului de lucru a poliţiştilor, dar şi a Codului de procedură penală care încurajează astfel de practici. Între timp, numărul dosarelor cu autori neidentificaţi creşte de la un an la altul, iar oamenii ajung să-şi piardă încrederea în instituţiile statului.
Chiar dacă ai fost victima unei infracţiuni, te poţi trezi oricând cu o „invitaţie” la poliţie pentru a fi audiat mai întâi în legătură cu cele întâmplate, mai apoi să dai o declaraţie tipizată după începerea urmăririi penale, iar dacă vrei şi daune este posibil să fii chemat din nou pentru o altă declaraţie în acest sens. Iar toate acestea se întâmplă pentru că undeva, în Codul de procedură penală, în secţiunea privind audierea persoanei vătămate, a fost strecurată o prevedere în care, pe lângă drepturi, victima are „obligaţia de a se prezenta la chemările organelor judiciare”. Prin urmare, dacă poliţistul care instrumentează dosarul nu vrea să iasă din birou, victima poate fi „invitată” la sediu pentru eventuale lămuriri sau clarificări, aceasta neavând posibilitatea să refuze pentru că, nu-i aşa, are această obligaţie de a se prezenta trecută chiar în lege.
Neprezentarea la sediu se sancţionează cu amendă
Interesant este că neprezentarea la sediul poliţiei poate atrage şi o amendă contravenţională. „Conform procedurilor legale, audierea persoanelor indiferent de calitatea acestora într-un dosar de cercetare penală, se face la sediul poliţiei. În cazuri excepţionale, cum ar fi afecţiuni medicale, poliţiştii se pot deplasa în alte locuri pentru consemnarea declaraţiilor. De asemenea, precizăm faptul că persoanele implicate într-un dosar penal au obligaţia de a se prezenta în faţa organelor judiciare, de fiecare dată când sunt citate”, a declarat Delia Nenişcu, purtător de cuvânt în cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean.
De partea cealaltă, poliţiştii spun că aceste invitaţii, care pot fi formulate inclusiv telefonic, sunt făcute tocmai din cauza modificărilor aduse Codului de procedură penală, care au impus o serie de activităţi birocratice. Astfel, toate documentele întocmite sau procedurile derulate în timpul anchetei trebuie menţionate într-un registru special. În plus, declaraţiile adunate în timpul unei anchete sunt considerate secrete de serviciu, iar în acest mod se asigură protecţia datelor.
La toate acestea se adaugă şi volumul de activitate al poliţiştilor, care de regulă au în lucru mai multe dosare, nu doar o singură cauză. „Nu este vorba de vreun abuz sau de o exagerare, ci de o procedură care trebuie să se desfăşoare în anumite condiţii, în acest fel asigurându-se şi confidenţialitatea anchetei. Dar să ştiţi că unele audieri au loc şi la domiciliul părţii vătămate, mai ales dacă aceasta nu este transportabilă, suferă de anumite deficienţe locomotorii sau afecţiuni medicale, unele audieri având loc chiar şi în spital”, spun poliţiştii.
Anchete făcute de păgubiţi în locul poliţiştilor
Doar că, din cauza procedurilor stufoase şi a nenumăratelor drumuri pe care trebuie să le facă, unele victime ajung să îşi retragă plângerile înainte de soluţionarea anchetelor. Asta pentru că, odată ce dosarul penal este trimis în judecată, victima trebuie să meargă şi la proces, unde este audiată din nou în instanţă. Iar dacă se ajunge şi la apel, calvarul victimei se prelungeşte. Şi nu este doar atât. Uneori, cei păgubiţi ajung să facă anchete în locul poliţiştilor.
Pe data de 21 iunie 2011, lui Liviu Silviu Bunduc din satul Cişmăneşti, comuna Dobârceni, i s-au furat o iapă gestantă şi un mânz de 3 luni. A mers la Poliţie şi a depus o plângere, însă abia după opt luni a fost audiat. Asta după multe insistenţe. Sătul de drumuri pe la poliţie şi de o sumedenie de amânări, bărbatul a început să facă investigaţii pe cont propriu.
Timp de cinci ani de zile şi-a căutat calul, prin târguri şi oboare, iar pe 12 februarie 2016 l-a găsit în comuna Unţeni. Era la un localnic, aşa că a mers cu un medic veterinar, iar cercetările aveau să arate că acel cal era exemplarul furat de la el, doar că fusese microcipat a doua oară. A mers din nou la poliţie, dar cu toate acestea nu a avut succes de cauză, deşi a indicat şi persoanele care ar putea fi implicate în furt.
Dosarul penal, care a fost plimbat de la o structură de poliţie la alta, de la o unitate de parchet la alta, figurează şi în prezent cu autori neidentificaţi, în ciuda sesizărilor făcute peste tot.
Procese tărăgănate la nesfârşit
Că multe anchete trenează o demonstrează un alt aspect. Aduşi la exasperare de tergiversarea cercetărilor, unele dintre victimele infracţiunilor ajung să apeleze la instanţele de judecată şi deschid acţiuni contestând durata procesului. Numai anul acesta 19 botoşăneni au recurs la această procedură, sperând să vadă anchetele finalizate. În unele situaţii, solicitările au fost respinse de magistraţi, însă multe cereri au fost admise, iar instanţa a dat termen de şase luni pentru clarificare cercetărilor. Asta în condiţiile în care unele dosare penale erau deschise de prin 2016 sau 2017.
La mijlocul lunii iulie, de exemplu, un magazin de scule de pe pietonalul Transilvaniei a fost călcat de hoţi. Atunci, spărgătorii au plecat cu o pradă de 16.000 de lei. După ce a fost sesizat furtul, iar poliţiştii au ajuns la faţa locului, anchetatorii au început să se intereseze dacă magazinul era asigurat, dacă exista sistem antiefracţie, cum a intervenit firma de pază, etc. Păgubiţii au dat o sumedenie de declaraţii, iar anchetatorilor li s-au pus la dispoziţie şi imaginile surprinse de sistemul de supraveghere, dar cu toate acestea, deşi a trecut mai bine de o lună şi jumătate de la declanşarea investigaţiilor, autorii nu au fost prinşi nici acum.
„Cercetările sunt continuate sub aspectul comiterii infracţiunii de furt calificat, în vederea identificării autorilor şi tragerea acestora la răspundere penală”, a spus Delia Nenişcu, purtător de cuvânt în cadrul IPJ Botoşani.
