Ţepe întreţinute de indiferenţa poliţiei

♦ Poliţiştii care apelează la toate metodele investigative pot sparge o reţea de ţepari în câteva zile, doar că prea puţini îşi asumă volumul uriaş de muncă.  
♦ Oamenii legii spun că în unele cazuri în care fac toate eforturile pentru a prinde infractorii în timp record aceştia primesc pedepse simbolice, astfel că sunt împinşi să se plafoneze

0
????????????????????????????????????

Anchetele deschise de polițiști în cazul înșelăciunilor prin metoda „Accidentul” au devenit extrem de laborioase, mai ales atunci când investigatorii țin cu orice preț să ajungă la autori. Cea mai bună dovadă este un caz investigat anul trecut de polițiștii botoșăneni, în care anchetatorii au făcut uz de toate metodele aflate la îndemână. A fost o întreagă desfășurare de forțe, cu interceptări de telefoane mobile, localizări prin intermediul celor de la Direcția de Operațiuni Speciale, ridicări și analize de imagini de la camerele de supraveghere, descinderi și percheziții, audieri a zeci de martori, analize criminalistice, dar și recunoașteri în grup. Așa se face că din 11 aprilie 2020, când a fost înregistrată prima plângere din partea unei victime și până la trimiterea în judecată a autorilor au trecut mai puțin de trei luni.

Reţea pusă la punct de un botoşănean

Întreaga rețea ar fi fost pusă la punct de un botoșănean, Florian Mirel Coșman, încarcerat în Penitenciarul Arad, dar care, prin intermediul unor cunoscuți aflați în libertate, printre care și doi foști colegi de detenție eliberați la sfârșitul lui 2019, a reușit să păcălească patru femei cu 27.000 de lei și 7.000 de euro, în alte două cazuri fiind vorba numai de tentative, întrucât victimele au realizat că sunt pe cale să fie înșelate și au întrerupt discuțiile telefonice.

Polițiștii au plecat în aceste cazuri de la „nimic”, întrucât victimele, femei în vârstă, nu au oferit decât frânturi despre convorbirile telefonice purtate sau scurte descrieri ale persoanelor care au venit să ridice banii. Prin urmare, s-a plecat de la ceea ce se știa cert – plasarea în timp a faptelor – adică ziua și locul – plus numărul de telefon al victimei. A fost însă suficient pentru că s-au solicitat listingurile de la companiile de telefonie la care erau abonate victimele. Așa s-au aflat numerele de telefon de pe care au fost apelate victimele.

În plus, s-au ridicat zeci de imagini filmate de camerele de supraveghere din zona în care au avut loc înșelăciunile, în intervalele de timp când acționau escrocii, au fost identificați martori oculari care au observat mașinile suspecte dar și ocupanții acestora, s-a solicitat Direcției de Operațiuni Speciale localizarea telefoanelor suspecte, au fost identificați proprietarii mașinilor folosite la comiterea faptelor, iar toate aceste informații au fost adunate și analizate.

S-au făcut conexiunile între apelurile primite de victime și traseele urmate de persoanelor suspecte prin telefoanele mobile în funcție de celulele de telefonie mobilă din zona victimelor și așa s-a ajuns la întreaga rețea. Abia când lucrurile erau limpezi, polițiștii au organizat mai multe percheziții, atât în Penitenciarul Arad unde era închis Florian Mirel Coșman, dar și la domiciliile complicilor acestuia. Era 12 iunie 2020, adică la circa două luni de la comiterea primei fapte.

„S-a muncit enorm, zile întregi, împreună cu cei de la Unitatea de Analiză a Informațiilor. Toate datele din teren erau confruntate cu informațiile obținute prin celelalte metode investigative”, a povestit unul dintre polițiștii care a lucrat la caz.

Fapte recunoscute în faţa poliţiştilor

Eforturile făcute de anchetatorii nu au fost în zadar. Pentru că, atunci când au dat ochii cu Florian Mirel Coșman, care între timp fusese transferat într-un alt penitenciar, acesta a refuzat inițial să dea declarații în calitate de suspect, dar a precizat va face mărturisiri amănunțite dacă se va obține un mandat de arestare preventivă pe numele lui. Ce a urmat a întrecut orice așteptare, pentru că deținutul s-a ținut de cuvânt și chiar l-a rugat pe polițist să-i consemneze declarația întocmai după afirmațiile sale.

„Cu privire la acuzații, arăt următoarele. Eu personal am sunat toate persoanele vătămate din cauză. Începând cu luna iulie 2018, împreună cu deținuții x, y, și cu ajutorul unor alte persoane din libertate, respectiv a,b,c, d (n.r. – exact suspecții la care polițiștii au descins în aceeași zi), și alte două persoane din Focșani, am săvârșit mai multe infracțiuni de acest gen, aproximativ 20 (pe raza județului Botoșani, a municipiului Focșani, municipiul Galați și la Chișineu Criș). Toți banii obținuți se împărțeau între mine, x și y. Noi obțineam 50%, iar persoanele din exterior 50%, indiferent câți erau. Îmi doresc să conexez toate faptele mele din cursul anilor 2017 și până în prezent. Menționez că faptele efective de a suna au fost făcute de mine, x și y, stând în celule diferite.

La rândul nostru, aveam câte două „săgeți”, iar x avea ca „săgeți ” două persoane din municpiul Focșani și din Fălticeni, iar y avea patru „săgeți” la Piatra Neamț, dar și în alte locuri, dar eu nu am cunoștință despre aceștia. Iar fiecare săgeată are la rândul ei alți „ajutori”, tot din exterior. În cazul în care voi obține un mandat de arestare preventivă, voi prezenta în detaliu toate faptele comise și întreaga legătură infracțională compusă din „capi”, „săgeți” și „ajutori”. Arăt faptul că faptele au fost comise din mai multe penitenciare (Arad, Iași, Bacău ș.a.). Recunosc faptele din respectivul dosar penal întrucât eu le-am comis, apelând telefonic victimele”, a fost declarația lui Florian Mirel Coșman.

De altfel, din celula acestuia au fost confiscate două telefoane mobile de pe care au fost inițiate convorbirile telefonice cu victimele. În plus, în urma perchezițiilor de atunci, polițiștii au recuperat inclusiv SIM-urile folosite de suspecți.

 Doi complici arestaţi

Operațiunea din iunie 2020 a dus și la arestarea a doi dintre complici, Florin Alin Ciolac, de 34 de ani, din Drăgușeni, și Marcel Constantin Fuior, de 19 ani, din comuna Răchiți, acuzați de complicitate la înșelăciune, eliberați la rândul lor din unitățile de detenție în noiembrie și respectiv decembrie 2019. A fost însă oarecum finalul investigațiilor pentru că, la trei săptămâni de la percheziții, întregul grup a fost trimis în judecată, pe lista inculpaților figurând și o tânără de 31 de ani, Iulia Andreea Aciobăniței, folosită și ea de suspecți la ridicarea banilor de la victime, aceasta neavând însă cunoștință de ce se întâmpla de fapt.

Suspecţi prinşi repede

Cazul a fost o reușită pentru anchetatori, întrucât indivizii au fost prinși relativ repede. În alte situații, însă, anchetele durează și cu anii. Asta poate și pentru că cei implicați în investigații nu vor sau nu pot să valorifice toate metodele investigative oferite de structurile Ministerului Afacerilor Interne. Este drept, unele probe adunate trebuie valorificate imediat de anchetatori pentru că, de multe ori, cei implicați în astfel de înșelăciuni știu că pot fi prinși cu ajutorul tehnologiei de ultimă generație și atunci distrug telefoanele sau SIM-urile imediat după comiterea faptelor.

În 2015, de exemplu, în urma mai multor percheziții efectuate în Penitenciarul Botoșani, pe parcursul a două zile, anchetatorii au confiscat de la deținuți 18 telefoane mobile, deși aceste dispozitive sunt interzise în unitățile de detenție. Majoritatea au fost introduse fraudulos, prin diferite metode, însă au existat situații, la alte unități de detenție din țară, în care telefoanele au fost introduse cu sprijinul angajaților penitenciarelor.

Metodă folosită frecvent

Metoda „Accidentul” este folosită mai mult de deținuți. În penitenciar, aceștia schimbă informații între ei despre potențialele victime, de regulă persoane vârstnice, dar și despre rudele acestora. Așa se pregătește scenariul.

Când deținutul are suficiente date, inclusiv numărul de telefon de contact al victimei (n.r. – bătrânii folosesc de regulă telefoane fixe, iar numerele se găsesc în cărțile de telefon), deținutul sună victima, se dă drept medic și o anunță despre un accident fictiv suferit de o rudă apropiată și cere bani pentru o operație urgentă. Dacă victima îi cade în plasă, banii oferiți pentru așa-zisa operație sunt ridicați de „săgeți”, care sunt în legătură directă cu escrocul și care se dau fie asistenți medicali, fie prieteni ai falsului medic. Odată oferiți banii, aceștia nu mai sunt recuperați, întrucât sumele sunt împărțite între escroci.

 

 

 

Deja ai votat!
se încarcă...