Botoșănenii care locuiesc în partea de sud-est a județului vor mai trebui să aștepte demararea lucrărilor de execuție la drumul strategic. Deși Curtea de Apel Suceava s-a pronunțat încă de săptămâna trecută asupra contestațiilor, decizia fiind definitivă, oficialii din Consiliul Județean (CJ) și Direcția Județeană de Drumuri și Poduri (DJDP) nu pot să treacă la semnarea contractului de execuție, din cauza birocrației. Mai întâi, ei trebuie să aștepte comunicarea oficială din partea instanței de judecată. Apoi, în baza răspunsurilor primite de la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) și hotărârea magistraților, membrii comisiei de licitație trebuie să încheie un nou proces verbal de adjudecare, conform noilor reglementări. Ulterior, firmele câștigătoare au la dispoziție trei zile pentru a depune documentele suport privind îndeplinirea criteriilor. Abia apoi, dacă nu vor mai apărea alte probleme sau alte contestații, comisia de achiziții va da verdictul și se va putea trece la semnarea contractului de execuție.
Punând cap la cap toate aceste termene stabilite de normele juridice, procedurile ar putea întârzia cu încă aproape 10 zile semnarea contractului.
„Ne dorim să semnăm cât mai repede contractul de lucrări astfel încât să începem și aceste șantiere, dar suntem obligați de legislația în vigoare să așteptăm comunicarea oficială a hotărârii instanței”, a spus ieri Doina Federovici, președintele CJ Botoșani.
Oficialii CJ nu pot să spună acum cine va executa lucrările
Chiar și în aceste condiții, oficialii CJ nu pot să spună acum cine va executa lucrările. La licitația din noiembrie 2020, au fost în total 17 oferte, cinci pentru tronsonul I și câte șase pentru tronsoanele II și III. Inițial, toate lucrările au fost adjudecate de Conrec SA, care a depus oferte pe toate loturile, în asociere cu o firmă din Timișoara și una din Spania. Doar că, în urma contestației, lucrurile s-au schimbat.
În principiu, dacă se merge strict pe decizia CNSC și pe sentința Curții de Apel Suceava, care au descalificat practic Conrec-ul, lucrările ar putea fi executate de cei care s-au clasat pe locurile 2 la licitație. Asta în teorie, pentru că în practică lucrurile s-ar putea schimba dacă nu sunt în regulă documentele suport la firmele care au depus ofertele.
Există riscul de pierdere a finanţării
Procedurile trebuie să se deruleze însă contratimp, din mai multe motive. Unul ar fi riscul de a se pierde finanțarea europeană. Un altul ar fi presiunea din partea botoșănenilor, care de mai bine de patru ani de zile merg pe drumul respectiv numai prin gropi. Asta pentru că, având în vedere proiectul de modernizare, DJDP nu a putut interveni pe acel drum decât cu plombări, nu cu reparații de anvergură. De altfel, nemulțumiți de calitatea șoselei, zeci de botoșăneni au protestat, pe 17 martie, când au organizat un marș până la Botoșani și au amenințat cu blocarea drumului dacă nu se găsește vreo soluție de acoperire a gropilor.
Primul lot al drumului strategic are o lungime de 29,212 kilometri și se întinde de la Șipote (jud. Iași) – limita de județ – Rediu – Răuseni – Călărași, la care se adaugă distanța de aproape 10 kilometri dintre Dângeni și Mihălășeni. Lotul doi este cel mai lung, 51,194 kilometri și cuprinde axul central al drumului strategic, Răuseni – Todireni – Albești – Trușești – Dângeni – Hănești. Lotul trei, cel mai scurt, măsoară 25,859 kilometri, va începe din DN 29D și va avea traseul Blândești – Cerchejeni – Sulița – Cheleș – Lunca – Cernești – Todireni.
Aceasta este a cincea licitaţie
Având în vedere că licitația din noiembrie 2020 a fost cea de-a cincea, după ce primele au fost anulate, lucrurile sunt privite cu o oarecare reținere. Asta pentru că drumul strategic trebuie terminat până în octombrie 2023 pentru a nu se pierde finanţarea europeană de 75 de milioane de euro. În ultimii patru ani, acest proiect a stat doar în licitații, județul Botoșani fiind singurul din nordul Moldovei care nu a reușit să înceapă lucrările. Marea greșeală a fost aceea că de la prima licitație s-a schimbat strategia și în locul tronsoanelor s-a mers pe un singur tronson. Apoi a intervenit Ordonanța 114, care a crescut valoarea lucrărilor chiar dacă finanțarea europeană obținută era pentru cu totul alte costuri, ceea ce a impus o nouă anulare și o realocare de fonduri.
