Navetă cu elicopterul din cauza drumurilor ciuruite (video)

Aproximativ 60 de botoşăneni au beneficiat, de la începutul anului până acum, de serviciile ambulanţei aeriene SMURD, care i-a transportat, cu câteva excepţii, la spitalele de specialitate din Iaşi. Deşi printre aceste cazuri s-au numărat unele extrem de grave, medicii admit faptul că elicopterul a ajuns să fie un substitut de transport şi din cauza drumurilor extrem de proaste ce leagă judeţele Iaşi şi Botoşani, în special partea din judeţul nostru.

În ultimele doua luni elicopterul SMURD a aterizat în judeţ, fie la Botoşani, fie la Dorohoi, cu o frecvenţă de aproape patru ori pe săptămână. Cele mai multe cazuri direcţionate către centrele din Iaşi sunt afecţiunile cardiace şi tramatismele craniene, în care timpul şi mai ales transportul lin al pacientului sunt esenţiale. Iar în contextul drumurilor proaste nu se poate îndeplini niciuna dintre aceste condiţii.

Cazuri încheiate tragic din cauza drumurilor distruse 

De multe ori specialiştii botoşăneni apelează la ambulanţa aeriană pentru a evita adevărate tragedii. În primăvara acestui an un copil de doar trei ani, din Hlipiceni, a murit în maşina familiei, în drum spre spital. Ambulanţa plecată la întâmpinare a făcut aproape o oră din cauza drumului foarte prost. Ulterior, un raport prezentat la solicitarea Direcţiei de Sănătate Publică Botoşani atrăgea atenția că, din cauza drumurilor greu de practicat din teritoriu, pericolul care planează asupra pacienților cu urgențe medicale este mai mare.

Ambulanțierii spun că viaţa pacienţilor este pusă în pericol atât de întârzierile survenite în timpul intervenției, cât și de zdruncinarea acestora, în condițiile în care drumurile sunt pline de gropi. „Starea drumurilor influenţează grav activitatea noastră. În primul rând, este vorba de timpii de reacţie. Infrastructura face diferenţa între viaţă şi moarte. Dacă ajungem repede, putem salva acea viaţă. De multe ori este imposibilă îngrijirea pe timpul transportului. Să ne gândim numai la un pacient cu infarct miocardic căruia denivelările drumului îi pot pune în pericol viaţa. Sau un pacient cu AVC. Este grav”, a spus medicul Nicuşor Curteanu, purtătorul de cuvânt al Serviciului Judeţean de Ambulanţă Botoşani.

Botoşaniul are peste 2.500 de kilometri de drumuri, dintre care circă 60% sunt comunale.

Viaţă pierdută din cauza gropilor

Un caz extrem de mediatizat, pus pe seama calităţii proaste a drumurilor a fost cel al unui bărbat care a murit în ambulanţă, în urmă cu cinci ani, din cauza sângerării provocate de gropile din carosabil. Bărbatul de 39 de ani s-a tăiat la gât după o ceartă cu soţia, iar medicii au decis transferul la o clinică din Iaşi. Singura modalitate posibilă a fost transportul cu ambulanţa terestră, pentru că judeţul nu era şi nici nu este dotat cu un heliport, care să permită aterizarea pe timp de noapte a elicopterelor.

Echipajul de pe ambulanţă a avertizat rudele bărbatului înainte de a pleca spre Iaşi că drumul va fi foarte greu pentru un pacient aflat într-o stare atât de gravă, din cauza şoselei care, pe o porţiune de câteva zeci de kilometri, era, şi încă mai este, ca după un bombardament.

Înainte de a ajunge în Frumuşica, după 30 de minute de drum, starea bărbatului s-a agravat, iar sutura de la nivelul gâtului pur şi simplu s-a desprins, provocând o hemoragie internă şi externă, care i-a fost fatală. „Şoferul de pe Ambulanţă a spus că drumurile astea sunt foarte rele. La Frumuşica, s-a dat jos medicul şi mi-a spus: „îmi pare rău, dar a decedat!”. Era de aşteptat, pentru că nouă ne săreau roţile în cap. Tu, ca şofer, nu poţi ocoli toate găurile de pe şosea. El a spus din start că nu poate să meargă prea tare din cauza drumului, că este foarte rău”, a spus la acea dată cumnatul bărbatului decedat.

„Poţi pleca la Iaşi cu un pacient cu o afecţiune şi să ajungă cu mai multe”

Aşa cum spun şi medicii, drumul cu ambulanţa terestră este tot mai dificil, cel puţin până la Târgu-Frumos sau Plugari, depinde de variantă. Cadrele medicale de la Ambulanţă spun că de cele mai multe ori de preferat este drumul care merge prin Prăjeni spre Iaşi, şi asta pentru că ambulanţele ajung chiar în Copou, unde se află centrul de boli cardio-vasculare.

Şi acolo sunt însă, probleme chiar dacă drumul este acum în reconstrucţie. Din cauza faptului că trece prin foarte multe localităţi şi este compus din foarte multe curbe, drumul este dificil pentru un pacient cu probleme neurologice sau craniene. „De cele mai multe ori li se face rău în ambulanţă, din cauza curbelor, iar asta se adaugă la celelalte probleme cu care au plecat de la Botoşani”, a spus un asistent din cadrul SJA. În acest context este preferat elicopterul, deşi ca timp, o ambulanţă poate ajunge chiar şi mai repede la destinaţie. Pe un drum bun, însă.

„Ajungi să mergi în treapta I şi a II-a de viteză pe unele porţiuni de drum. O disecţie de aortă se poate agrava la cea mai mică zdruncinătură. Sau un traumatism de coloană. Sunt chestii care, în comparaţie cu viaţa unui om, sunt minore, dar totuşi nu sunt. Poţi pleca la Iaşi cu un pacient cu o afecţiune şi să ajungă cu mai multe, din cauza calităţii drumului”, a spus un medic din cadrul SJA Botoşani.

DSU vrea să reducă numărul de zboruri

Elicopterul SMURD deserveşte judeţele Iaşi, Suceava, Vaslui, Botoşani, Bacau, Neamţ şi Republica Moldova, deci o medie ar fi de 37 de cazuri pe fiecare judeţ în parte, Botoşaniul fiind, însă, cu mult peste medie. De altfel, noile directive ale Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU) au trasat o serie de reglementări a căror menire este să reducă parţial numărul de zboruri.

Astfel, solicitările elicopterului SMURD trebuie făcute direct la DSU, în Bucureşti, începând cu această lună, de către medicul curant al pacientului care are nevoie de transport aerian, spre deosebire de cum era până în prezent, când elicopterul putea fi solicitat de către personalul aflat în disepeceratul ISU sau de către cei de la Ambulanţă. În acest fel, unii medici curanţi nu vor dori să îşi asume răspunderea solicitării elicopterului, riscând, însă, transportul pacientului pe cale terestră.

Costuri uriaşe pentru transportul aerian 

Elicopterele SMURD sunt operate în toată ţara de Inspectoratul General de Aviaţie (IGAv), iar costurile totale pentru operarea acestora sunt împărţite între IGAv, care se ocupă de cheltuieli de mentenanţă, cheltuieli cu asigurarea aeronavei, cheltuieli indirecte legate de menţinerea în stare de funcţionare a spaţiilor aparţinând punctelor de operare aeromedicală, hangarele, infrastructura aeroportuară, combustibili şi lubrifianţi şi Ministerul Sănătăţii, care plăteşte personalul medical. Costurile de personal ale IGAv nu pot fi cuantificate, atât salariile piloţilor, mecanicilor de zbor, medicilor şi asistenţilor, variind în funcţie de numărul de ore de zbor, gradul de periculozitate al zborului şi perioada în care acesta este efectuat. Cu toate acestea, IGAv decontează aproape 120.000 de lei lunar doar pe salarii.

Pe lângă acestea, există costurile adiacente pe care le presupun transportul pacientului cu ambulanţa la locul aterizării elicopterului, echipajele de intervenţie aferente aterizării, totalul apropiindu-se de 2500-3.000 de euro ora de zbor. În condiţiile în care media este de două ore pentru un drum dus-întors Iaşi-Botoşani al elicopterului ar reieşi o sumă apropiată de 300.000 de euro cheltuiţi pe drumurile elicopterului SMURD pentru a suplini, de cele mai multe ori, gropile din asfalt.

Comparativ, dacă drumurile ar fi bune, costurile transportului cu o ambulanţă cu asistent sunt de 200-250 de euro dus-întors, deci ar putea fi făcute 1.000 de drumuri Botoşani-Iaşi cu ambulanţa, cât să acopere transportul la Iaşi al pacienţilor în stare gravă pentru câţiva ani.

De ani de zile autorităţile bat pasul pe loc pentru construirea unui heliport 

Cu toate acestea, nici drumul nu se face, dar nici o investiţie minimă din partea Consiliului Local sau al celui Judeţean pentru amenajarea unui helioport pentru aterizarea în siguranţă a elicopterului SMURD. Deşi teoretic acesta a fost promis încă din 2018, patru ani mai târziu abia au fost scoase la licitaţie serviciile de proiectare și asistență tehnică. Lucrarea a fost adjudecată de o societate care a mai lucrat în domeniu, ABC Development Aviation SRL București, care va încasa pentru acest lucru aproape 19.000 de euro.

Heliportul va trebui realizat până cel târziu la sfârșitul anului 2022, adică într-un interval de un an și trei luni, întrucât, în situația în care lucrările se vor prelungi peste această dată, autoritățile riscă să piardă finanțarea europeană.

În prezent, ambulanţa aeriană aterizează la Unitatea Mlitară de pe strada Petru Rareş, unde, însă, trebuie şi o desfăşurare de forţe adiacente, cum ar fi autospeciale ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) pentru asigurarea perimetrului.

Elicopterul nu poate ateriza în judeţ pe timp de noapte 

S-a ajuns în situaţia ca, din cauza lipsei unui helioport la Botoşani, cazurile care au nevoie de transport aerian la Iaşi după-amiază, aproape de asfinţitul soarelui, să fie transportate cu ambulanţa la Aeroportul Salcea, de unde sunt preluate de elicopterul de la Iaşi, costurile, în aceste cazuri, fiind şi mai mari.

De altfel, din cauza infrastructurii, judeţul Botoşani este în top între judeţele din Moldova, deservite de elicopterul SMURD, în ceea ce priveşte numărul de zboruri. Potrivit statisticilor, elicopterul SMURD a efectuat peste 300 de zboruri în total, dintre care 56 pentru judeţul Botoşani până în prezent.

Potrivit unor specificaţii tehnice minime, un heliport poate fi amplasat pe o suprafaţă de teren de 25 de metri pătraţi, semnalizată cu marcaje speciale şi pe care trebuie montate o serie de lumini de ghidaj, la care pot fi folosite şi becuri convenţionale, atâta timp cât se respectă indicaţiile de poziţionare a acestora pentru ghidajul pe timp de noapte al elicopterului.

Deja ai votat!