Strategie expirată pentru bani europeni

Dezvoltarea județului Botoșani se va baza în următorii ani mai mult pe trecut, decât pe viitor, fără ca proiectele mari și importante să fie nominalizate. Cel puțin așa reiese din strategia de dezvoltare a județului pentru perioada 2021-2027 adoptată miercuri, 27 octombrie a.c., de consilierii județeni.

Realizat de o firmă din București, documentul a costat 75.000 de lei și a fost realizat pe baza unor date statistice din 2019, puse la dispoziție de Institutul Național de Statistică, pe baza unor chestionare distribuite către instituțiile publice, mediul de afaceri și societatea civilă, dar și a unor informații colectate direct de la instituții și unități economice privind programele investiționale.

Documentul cuprinde proiecte adunate din judeţ 

Lucrarea cuprinde în total 431 de pagini și a fost coordonată de un Grup Județean de Lucru, alcătuit din reprezentanți ai Consiliului Județean (CJ) Botoșani și instituțiilor subordonate, ai UAT-urilor județului Botoșani, ai mediului de afaceri și ONG-urilor, precum și reprezentanții instituțiilor deconcentrate. „Pentru ca această strategie să reflecte cât mai fidel contextul economico-social existent la nivelul județului, s-au colectat informații de la toți factorii implicați și s-au identificat proiectele necesare a fi implementate la nivelul județului Botoșani”, a spus președintele CJ, Doina Federovici.

În realitate, deși acest document ar trebui să stabilească priorităţile de dezvoltare ale comunităţii şi direcţiile de acţiune pentru atingerea acestor priorităţi pe termen mediu şi lung, însă el cuprinde în fapt un portofoliu cu 1.498 de proiecte adunate din tot județul, de la Consiliul Județean, Zona Metropolitană, municipiile, orașele și comunele județului, dar și de la o sumedenie de alte instituții, de la modernizarea unor drumuri, restaurarea și valorificarea patrimoniului cultural, dezvoltarea unor utilități publice, precum și crearea ori modernizarea infrastructurilor conexe.

Accent pus pe turism

Documentul a fost prezentat de Florin Tache, reprezentantul firmei Synesis Partners (n.r. – care a câștigat licitația pentru realizarea strategiei) și care a arătat în linii mari pe ce informații s-a bazat și care ar trebui să fie liniile de dezvoltare pentru următorii ani. În sinteză, proiectele adunate s-ar ghida după cele cinci priorităţi investiţionale stabilite de Uniunea Europeană pentru următoarea perioadă, dar transpuse la nivel local respectiv un județ mai inteligent, prin promovarea transformării economice inovatoare și inteligente și prin inițiative de anvergură în domeniul turismului, un județ mai verde, cu emisii scăzute de carbon prin promovarea tranziției către o energie nepoluantă și echitabilă, a investițiilor verzi și albastre, a economiei circulare, a adaptării la schimbările climatice și a prevenirii și gestionării riscurilor, un județ mai conectat, prin dezvoltarea mobilității, a conectivității TIC și a utilităților publice, un județ mai social, prin protecție și incluziune socială, condiții de muncă echitabile, egalitate de șanse și acces pe piața forței de muncă și, nu în ultimul rând, un județ mai aproape de cetățeni, prin promovarea dezvoltării economico-sociale integrate, a capacității administrative și a inițiativelor locale.

Accentul ar urma să cadă așadar pe creșterea accesibilității și atractivității județului Botoșani pentru turiști. Pe al doilea plan se va afla un județ mai verde, fără poluare și deșeuri, iar cel de-al treilea obiectiv ar fi un județ mai conectat, drumuri, creșterea mobilității, modernizări de trasee. În schimb, obiectivul patru țintește un județ mai social, în timp ce ultimul capitol vorbește despre dezvoltarea capacității administrative a administrației publice locale prin digitalizare ori implementare de soluții de tip smart city. Doar că, în afară de o înșiruire de informații, strategia nu prevede în termeni clari principalele ținte, cu proiectele aferente nominalizate strict și termenele de realizare, nici cum va fi soluționată cea mai mare problemă a județului – sărăcia, ori utilizarea redusă a serviciilor publice online.

„Lucrarea seamănă mai mult a monografie”

Aceste aspecte au fost sesizate și de consilierul județean PNL Viorel Iliuță, care a avut singura intervenție în plen. „Din păcate, lucrarea de față, la care s-a muncit mult din câte îmi dau eu seama, seamănă mai mult a monografie decât a strategie. Tratează multilateral și detaliat județul Botoșani, ceea ce o face intersantă pentru un potențial investitor, care nu are cunoștință despre acest județ, ori pentru acei care întocmesc referat, comunicări sau lucrări mai mult sau mai puțin științifice”, a subliniat liderul liberalilor.

Potrivit acestuia, strategia ar fi făcută pe principiul „să facem totul în șapte ani” – heliporturi, spitalul regional, aerodromuri în vreo șapte comune, întreprinderi sociale – fără să stabilească clar direcțiile de dezvoltare și fără să le prioritizeze. Totodată, potrivit lui Viorel Iliuță, strategia nu face nicio referire la oprotunitățile locale existente, adică ce ar putea fi valorificat.

„Ce facem adică cu producția de fructe care este mai mare decât în restul Modovei, ce facem cu peștele din iazuri, care constituie a doua suprafață de luciu de apă din România – le vindem în continuare la tarabă, ca atare, ori trecem la o etapă superioară de valorificare, făcând compot sau conserve din pește, sau organizăm pescuit sportiv. Cum exploatăm vecinătățile cu Ucraina și republica Moldova din punct de vedere economic – lăsăm tot în baza micului trafic de frontieră?” a completat acesta.

„Nu credem că în strategie ar trebui să apară investiții cum ar fi construirea de capele mortuare pentru diverse culturi religioase”

La fel, strategia nu face refire la modalitățile de stopare a migrației populației, la modalitățile de dezvoltare a IMM-urile, iar domeniul agriculturii, care este predominant în acest județ agrar, aproape că nu este tratat deloc. În strategie apar doar trei proiecte ale operatorului de apă, în condițiile în care masterplanul din vechea strategie nu a fost realizat decât într-o mică prpoorție, iar județul trebuie să caute o altă sursă de alimentare cu apă, în condițiile în care acumularea Bucecea este colmatată în proporți de aproape 80%.

„Nu credem că în strategie ar trebui să apară investiții cum ar fi construirea de capele mortuare pentru diverse culturi religioase, achiziția de autoturisme sau refacerea gardurilor pentru grădinițe. Aceste obiective de investiții au relevanță pentru comunitățile locale în cauză, dar în opinia noastră nu au ce căuta în strategie pentru că ele înseamnă normalitatea”, a adăugat Viorel Iliuță, care a propus retragerea proiectului de hotărâre, completarea și modificarea strategiei și adoptarea ei într-o altă ședință.

Proiect pus în dezbatere publică însă din iulie

Paradoxal, însă, reacția liberalilor a venit abia în ceasul al XII-lea, deși proiectul strategiei s-a aflat în dezbatere publică încă din luna iulie, iar toate aceste amendamente puteau fi depuse pe parcurs, discutate, analizate și chiar incluse în strategie. Este și lucrul pe care l-a reproșat președintele CJ. „În contextul în care Strategia de dezvoltare a județului Botoșani a stat în transparență publică mai bine de o lună de zile, ce v-a împiedicat pe dvs. și pe colegii din grupul liberal să aduceți amendamente astfel încât aceste amendamente să le cuprindem în strategie?”,i-a replicat Doina Federovici.

De altfel, în perioada în care strategia s-a aflat în procedură de transperanță decizională, au fost înregistrate și câteva propuneri care au fost preluate și incluse într-un amendament anexat. Prin urmare, proiectul a fost supus votului, iar strategia a fost adoptată cu 20 de voturi „pentru” și opt abțineri din partea consilierilor liberali.

Proiectul ar fi putut fi făcut de angajaţii CJ

Dincolo de toate, forma în care a fost adoptată această strategie putea fi realizată chiar de angajații CJ, care la drept vorbind puteau aduna singuri toate informațiile statistice și toate datele de la primării pentru a realiza acel protofoliu de proiecte.

În acest fel, CJ nu mai trebuia să cheltuie cei 75.000 de lei, și, cu siguranță, angajații CJ cunoșteau mult mai bine realitățile județului și ar fi realizat inclusiv un clasament al investițiilor prioritare, așa încât să fie stabilite și direcțiile de dezvoltare. Mai ales că în ultimul an CJ-ul s-a specializat în depunerea de proiecte pentru a obține finanțări europene. Nu este exclus însă ca Strategia adoptată miercuri să fie completată pe parcurs.

 

Deja ai votat!