Panică, stres, deznădejde şi durere. Asta se poate citi pe chipurile ucrainenilor care se văd nevoiţi să îşi părăsească locuinţele de teama războiului pornit ieri de Putin împotriva vecinilor noştri de la nord. Sute de oameni, mai ales din zona Cernăuți, au aglomerat, încă din noaptea de miercuri spre joi, frontiera de la Siret, judeţul Suceava, pentru a fugi din calea războiului. Sunt, însă, veniţi şi de mai departe. Au pus în maşini ce au avut la îndemână şi au plecat. „Ne-am speriat mulți de bombardamentul de la Ivano Frankivsk, unde a fost atacat aeroportul, și am decis să plec mai repede”, a spus o tânără ucraineancă.
O coloană de aproape 100 de maşini era în vamă chiar de la primele ore ale dimineţii. Majoritatea erau ocupate de femei şi copii. În contextul stării de urgență și a mobilizării populației pentru război, niciun bărbat nu mai are voie să părăsească teritoriul Ucrainei începând cu ora 00:00 a zilei de joi, dacă nu au altă reşedinţă sau cetăţenie, în afară de cea ucraineană. Măsura a fost comunicată și polițiștilor de frontieră și vameșilor români, în special celor de la Punctul de Trecere a Frontierei de la Siret.
„Am luat copiii, hainele și plecăm unde vedem cu ochii”
Majoritatea celor care au trecut ieri granița au mers spre Aeroportul Suceava sau spre Gara din Suceava pentru a pleca mai departe în țări din vestul Europei. Pe jos, cu copii în brațe și geamantane după ei, tremurând, oamenii fugeau din calea războiului.
„Nu știm ce se întâmplă, ne e teamă. Am luat copiii, hainele și plecăm unde vedem cu ochii. Un kilometru de oameni, pe două rânduri, așteaptă să intre în România, prin Vama Siret. Multă lume se retrage pentru că se teme de război. Deja nu mai e de glumit. În Cernăuți e panică adevărată, sunt cozi mari la benzinării, oamenii se retrag, ies din case, fug care încotro. Este un pic de haos. Autoritățile au spus că a fost introdusă legea marțială și au cerut ca oamenii să urmărească paginile lor oficiale și să nu creadă în fake-uri, pentru că sunt multe informații false. E coadă foarte mare de mașini și nu se știe cum va funcționa vama în viitor. Care pot fug, asta e realitatea. Care în Cehia, care în Italia… Pe unde au lucrat, acolo se duc”, a spus un bărbat din Cernăuţi.
Până la ora 17.00 ar fi fost înregistrat doar un singur caz de refugiat, o femeie cu un copil.
Transport gratuit oferit de o companie din Suceava
Problema majoră a celor care intră în țară este că nu au mijloace de transport pentru a ajunge la Suceava, de unde să plece mai departe.
O companie de transport internaţional din Suceava a pus la dispoziție, gratuit, ieri după amiază, două autocare spre Suceava. Imediat după frontieră, reprezentanții unei fundații îi așteaptă pe cei din Ucraina cu apă, cornuri și plăcinte cu brânză, ciocolată, mere sau cartofi. „Dacă au nevoie, le oferim gratis și cazare. Avem pregătite 30 de camere la „Casa celor fără casă”, a spus reprezentantul fundației.
Printre cei din vamă sunt şi mulţi români, care au mers să îşi ia rudele din Ucraina pentru a le aduce aici, în siguranţă.
„Deocamdată ştim că am plecat din calea războiului”
Mulţi spun doar că tranzitează ţara noastră, pentru a pleca în occident, unde au şi muncit în urmă cu câţiva ani. 
„Nici nu ştim unde să mergem, unde să apucăm. Deocamdată ştim că am plecat din calea războiului. Noi stăm până mâine în Suceava și apoi plecăm în Italia, unde am muncit. Alţii pleacă în Spania, care cum vede cu ochii”, a spus un ucrainean.
Ucrainenii care intră în România o fac cu inima grea, știind că lasă în țară rude și prieteni. Multe dintre rudele de peste graniţă nu vor să renunţe atât de uşor la ceea ce a însemnat un cămin pentru ei şi să lase în urmă toată agoniseala. „Starea e gravă deocamdată. Am fost pregătiți cu pașapoartele și am plecat”, a spus unul dintre ei.
Ieri, coada la intrarea în România însemna aşteptare de circa două ore, iar după ce treceau frontiera oamenii răsuflau ușurați și începeau să caute un mijloc de transport.
Ecourile bombardamentelor răsună în judeţ
Ecourile conflictului armat de peste graniţă au fost auzite în mai multe localităţi de pe malul Prutului, de la Darabani până Ştefăneşti. Unii spun că ar fi fost bombardate câteva depozite de armamente, alţii că au fost ecourile exploziilor de la Odessa. Nimeni nu ştie, dar oamenii sunt în alertă din cauza conflictului armat. „Ne-am speriat tare, de dimineaţă de la ora şase au început să se audă nişte bubuituri, huruiau geamurile. Au ieşit unii în stradă, unii plângeau. Toţi se întrebau despre ce era vorba”, a spus o femeie din Ripiceni.
Oamenii au mers la primar pentru a-i cere lămuriri. „Se auzeau peste tot. Toată lumea a venit şi mi-a spus, mă întrebau pe mine dacă ştiu ceva. Şi în localităţile învecinate s-au auzit zgomote asemănătoare”, a spus primarul comunei Ripiceni, Gabriel Florin Talef.
Aceleaşi zgomote puternice s-au auzit şi la Manoleasa sau Româneşti. „S-a auzit începând cu ora 4:00 și apoi din nou la ora 6:00. Au auzit mai mulţi oameni din comună”, a spus Dumitru Buzoianu, primar Românești.
„S-a auzit și la noi, în jurul orelor 5:00 – 6:00 dimineața s-au auzit bubuituri, probabil de prin Transnistria sau Ucraina. Eu mă scol dimineața la 5:00 pentru că lucrez în agricultură și am treabă acasă până la 7:00. Fiecare știe că suntem membri NATO, suntem protejați de toate țările care fac parte din acest bloc”, a spus şi Viorel Nichiteanu, primarul din Rădăuți Prut.
„Am livretul, valiza pregătită, cum mă cheamă, mă duc la război”
Războiul de la graniţă nu-i face însă pe botoşăneni să renunţe la vechile. La birtul din sat oamenii s-au strâns, ca de obicei, la un pahar de băutură, un joc de rummy şi câteva glume. „Am livretul, valiza pregătită, cum mă cheamă, mă duc la război”, glumea unul dintre participanţii la joc.
„De ce să îmi fie frică? Asta e la ei, acolo. Nu avem noi treabă cu ei, nici ei cu noi”, a concluzionat bărbatul.
Cu toate acestea, mulţi dintre localnici sunt destul de speriaţi de ideea unui război, unii dintre ei martorii celui din 1945. „E greu, foarte greu. Şi aşa e greu, şi suntem necăjiţi şi bătuţi de soartă. Asta ne mai trebuia acum. E dureros, am văzut copii cu câteva bagaje cum fug din casele lor şi erau la graniţă”, a concluzionat o bătrână din Ripiceni.
