Depozitul ecologic de deșeuri de la Stăuceni a ajuns să fie amenințat din nou cu suspendarea autorizației de mediu, după ce problemele înregistrate acolo, încă din toamna anului trecut, nu au fost remediate în totalitate.
Problema cea mai mare o reprezintă cantitatea de levigat care se află în corpul depozitului și pentru care nu s-a găsit încă o soluție.
Prin urmare, după o serie de controale și verificări efectuate în luna martie și aprilie a.c., comisarii de mediu din cadrul Comisariatului Județean Botoșani – Garda Națională de Mediu au sesizat pentru a doua oară Agenția pentru
Protecția Mediului (APM) solicitând suspendarea autorizației de mediu ca urmare a neîndeplinirii a două din cele patru măsuri dispuse la controlul din noiembrie 2021 și anume cantitatea mare de levigat și revizuirea Autorizației Integrate de Mediu (AIM).
„Am trimis către Agenția pentru Protecția Mediului o adresă pentru prin care i-am înștiințat despre rezultatele controlului şi am propus suspendarea autorizaţiei integrate de mediu”, a declarat Cristina Kashyap, comisarul șef al Comisariatului de Mediu Botoșani.
Principala problemă – levigatul
Doar că ulterior, reprezentanții Consiliului Județean și ai societății Diasil Service SRL, care administrează depozitul, au notificat la rândul lor Garda de Mediu că au depus documentația la APM în vederea revizuirii AIM și au luat și alte măsuri pentru intrarea în legalitate.
Prin urmare, APM a solicitat din nou Gărzii de Mediu să le comunice, până pe 10 iunie, dacă a fost dusă la îndeplinire și prima măsură, respectiv evacuarea amestecului de levigat și concentrat existent la baza celulei de depozitare. Asta pentru că, în rapoartele transmise de Diasil Service SRL rezultă că, după data de 30 septembrie 2021 din volumul total de ape uzate de 11.613 metri cubi a fost prelucrată o cantitate de 9.346 metri cubi de levigat și au ieșit 4.510 metri cubi de permeat (ape epurate evacuate), diferența de 7.103 metri cubi întorcându-se pe corpul depozitului.
Aparent, cifrele arată bine, doar că în realitate situația nu este așa pentru că, deși aplică trei scheme de tratament – partea de tratare mecano-bologică, nano-filtrare și osmoză inversă – cei de la Diasil nu reușesc să scoată un concentrat care să aibă o umiditate de maxim 60%. Iar acest lucru se vede pe patul de uscare, unde cei de la Diasil Service nu au asigurat stratul aferent.
„Garda de Mediu a sesizat corect probleme”
De altfel, așa se explică și de ce așa-zisul concentrat obținut în urma osmozei inverse se întoarce pe corpul depozitului, având o umiditate prea mare. Doar că această variantă nu este acceptată de cei de la Mediu întrucât, spun ei, acel concentrat se adună în celulă cu noul levigat rezultat din depozitările zilnice, dar și cu eventualele precipitații, iar depozitul s-ar putea transforma într-o adevărată mlaștină. Din acest motiv, cei de la APM sunt deciși să suspende autorizația integrată de mediu, dacă problema levigatului nu va fi soluționată corect și în termenul stabilit.
„Garda de Mediu a sesizat corect probleme, iar acum răspunderea e la noi. Doar că, dacă Doamne ferește, în aceste zile se întâmplă ceva acolo – un accident ecologic – noi suntem părtași și riscăm să răspundem cot la cot cu cei de la Diasil. Numai eu știu cum dorm în aceste zile”, a spus Eugen Mateciuc, directorul executiv al APM Botoșani.
De altfel, cei de la Mediu sunt de părere că tasările și alunecările de teren care au afectat celula 1 de depozitare au apărut și din cauza cantității mari de levigat. Asta pentru că depozitul a fost proiectat să funcționeze cu o cantitate mult mai mică de levigat.
CJ şi Diasil refuză se vorbească
Deși reporterii „Monitorul” au încercat să afle punctul de vedere al celor de la CJ și de la Diasil, aceștia nu au putut fi contactați nici măcar telefonic. Cert este că de fiecare dată când au fost puse pe tapet problemele de la Centrul de Management Integrat al Deșeurilor (CMID) Stăuceni, cei de la CJ și Diasil au negat aspectele semnalate de cei de la Garda de Mediu și au susținut că problemele nu sunt chiar atât de grave, însă niciodată nu au ieșit în public sau printr-o conferință de presă în care să explice de ce s-a ajuns aici, care este situația reală și care sunt soluțiile.
În schimb, prefectul județului, Sorin Cornilă, a recunoscut ieri că cei responsabili, adică reprezentanții CJ și cei de la Diasil Service, trebuie să găsească o soluție, în condițiile în care în ultimii doi ani între operator și cei de la CJ a existat o „nesincronizare”.
„Pe indolența lor, pe o lipsă de comunicare, au ajuns la situația de astăzi. Eu i-am adunat pe toți în ultimele 30 de zile, în mai multe întâlniri și urmează să mai am o întâlnire cu ei, după ce expiră acest termen stabilit pe 10 iunie de cei de la Mediu. Eu sper ca toți factorii implicați să conștientizeze iminența unui accident ecologic”, a spus prefectul Sorin Cornilă, care a recunoscut că, din cauza problemelor de la Stăuceni, există riscul ca județul să nu mai aibă unde colecta deșeurile adunate din toate localitățile și, mai mult, există inclusiv riscul ca CJ-ul să fie obligat să returneze banii asigurați din fonduri europene pentru realizarea depozitului.
Deşeuri depozitate greşit din start
Depozitul de deșeuri de la Stăuceni a fost realizat cu fonduri europene și presupunea tocmai respectarea tuturor normelor de mediu europene.
Lucrările au început în 2012 și au durat aproape trei ani, costând peste 43 de milioane de lei, adică aproape 11 milioane de euro, aici fiind incluse și costurile pentru închiderea fostelor platforme de gunoi neecologice. Depozitul a fost pus în funcțiune în 2016, dar după numai trei ani de la deschidere, în septembrie 2019, în incintă a izbucnit un incendiu masiv, din cauza autoaprinderii materialelor depozitate acolo, pe fondul inexistenței instalației de captare a gazului.
Verificările făcute atunci au scos la iveală că operatorul ar fi început depozitarea deșeurilor din colțul opus față de cum fusese menționat în regulamentul de administrare a depozitului. Din acest motiv, apa pluvială rezultată în urma ploilor, care în mod normal trebuia dirijată printr-o serie de by-pass-uri direct în canalizare, a ajuns să se adune în corpul depozitului împreună cu levigatul din deșeuri.
Bani investiţi de CJ în ciuda neregulilor
Încă de atunci, cei de la Mediu au trasat o serie de măsuri pentru intrarea în legalitate. Doar că în toamna lui 2020, din corpul depozitului a început să se scurgă levigat direct în rigola perimetrală de colectare a apelor pluviale și apoi în pârâul Burla.
În noiembrie 2020 a urmat o nouă verificare, de data aceasta de la Comisariatul General al Gărzii de Mediu, când s-au trasat noi măsuri de intrare în legalitate. Încă de atunci se punea problema cantității prea mari de levigat din depozit. Doar că, în loc să dispună extragerea lui de pe atunci, CJ a preferat să cumpere o serie de instalații, prin care și o nouă stație de tratare cu osmoză inversă cu o capacitate de 150 de metri cubi.
Problemele cu levigatul s-au suprapus pe o altă situație la fel de gravă. Astfel, din cauza unor alunecări de teren care au apărut în adâncime, digul estic al celulei de depozitare a suferit o serie de tasări și fisuri care ar putea duce la iminența unor deversări necontrolate de levigat și implicit la contaminarea apelor subterane și de suprafața cu levigat.
Garda de Mediu a dispus din nou luarea unor măsuri urgente pentru evitarea unui accident ecologic. Era martie 2021, iar CJ a solicitat o expertiză tehnică, care a fost finalizată abia în toamnă, concluzia fiind că se impune consolidarea de urgență.
Măsuri trasate de Garda de Mediu pentru evitarea unui accident ecologic
După o jumătate de an, a urmat un nou control al comisarilor de mediu, iar în noiembrie 2021 Garda de Mediu a notificat pentru prima dată APM privind suspendare autorizației de mediu de la CMID Stăuceni. Tot atunci, comisarii de mediu au dispus luarea imediată a unor măsuri pentru evitarea unui posibil accident ecologic din cauza cantității mari de levigat adunată la baza depozitului, dar și a alunecărilor de teren. Termenul limită pentru intrarea în legalitate a fost de 31 decembrie 2021.
CJ a dispus alocarea unor sume importante pentru realizarea lucrărilor de consolidare, fiind sesizată inclusiv Instituția Prefectului pentru declararea stării de urgență, astfel încât instituția să obțină toate autorizațiile și avizele necesare în regim de urgență pentru demararea lucrărilor. Doar că lucrările de consolidare a digului nu au putut fi efectuate fără evacuarea parțială a levigatului adunat în corpul depozitului.
În plus, întrucât staţia de tratare a levigatului prin osmoză inversă nu era inclusă în AIM, a fost nevoie de revizuirea documentului. Concomitent, cei de la Diasil au atacat în instanță măsurile dispuse de Garda de Mediu, cât și notificarea APM, solicitând suspendarea raportului de inspecție, dar și notificarea APM pe motiv că măsurile ar fi nelegale, iar termenele de 60 de zile stabilite inițial de Garda de Mediu ar fi nerealiste întrucât era în plin sezon rece. Doar că problemele nu au fost remediate nici după o jumătate de an.
Sancţiuni de sute de mii de lei
Cert este că de la depistarea primelor probleme, cei de la Garda de Mediu au intervenit imediat, au trasat măsuri și au aplicat sancțiuni. Din decembrie 2016 și până în noiembrie 2021 au fost nu mai puțin de nouă sancțiuni aplicate gradual, valoarea totală fiind de 850.000 de lei. După primele sancțiuni, Diasil a refuzat să mai semneze procese verbale încheiate de cei de la Mediu.
În plus, toate amenzile au fost contestate în instanță – una de 50.000 de lei a fost anulată, o alta a fost redusă de la 100.000 de lei la 50.000 de lei, iar un alt proces verbal de constatare a fost anulat parțial. Două amenzi au fost menținute de judecători, iar altele patru sunt încă în curs de soluționare, procesele fiind încă pe rolul instanțelor de judecată.
Problemele de la CMID Stăuceni au ajuns și în atenția autorităților centrale. În decembrie 2021, timp de două zile, fostul comisar general al Gărzii Naționale de Mediu, Marioara-Artemis Gătej, și directorul general Octavian Pătrașcu din cadrul Agenției pentru Protecția Mediului, împreună cu alți doi șefi din cadrul compartimentului de autorizare, s-au aflat la Botoșani pentru a analiza situația existentă.
După analizarea problemelor, oficialii veniți de la București au avut o ședință de lucru cu toți factorii locali direct implicați în problema depozitului. „Suntem încă în faza schimbului de documente între instituții. Imediat ce se va ajunge la o concluzie finală, vom ieși public și vom anunța măsurile printr-un comunicat de presă pentru că s-au vehiculat suficiente informații neadevărate”, a spunea atunci vicepreședintele CJ, Dorin Birta.
