spot_img
joi, aprilie 25, 2024
AcasăLocal BTExamenul pentru permis de conducere, între ridicol şi inutil

Examenul pentru permis de conducere, între ridicol şi inutil

Pentru obţinerea examenului de permis de conducere este necesar ca o persoană să fie declarată admisă la două probe, cea teoretică şi cea practică. Proba teoretică constă într-un chestionar cu 26 de întrebări, din care trebuie răspuns corect la 22.

Întrebările se referă la prevederi din Codul Rutier, noţiuni de mecanică, măsuri de prim ajutor şi conducere preventivă. Proba practică se referă la condusul efectiv pe străzi, cu examinatorul alături.

Întrebări formulate neclar

Cum Codul Rutier nu este despre teoria relativităţii sau fuziune nucleară, proba teoretică ar trebui să fie simplă, pentru cei care învaţă legea. Însă nu este aşa. Asta pentru că organizatorii examenului pentru permis au considerat, probabil, că este prea uşor şi formulează întrebările neclar. În teste avem de-a face cu un fel de cimilituri, de ghicitori, de chestii care necesită tot felul de deducţii logice.

O întrebare tipică din chestionarul respectiv este următoarea: Care din semnele de circulaţie de mai jos interzice oprirea (în unele variante apare staţionarea)?

Indicatorul 1
Indicatorul 2
Ambele indicatoare

Cei mai mulţi aleg imediat primul răspuns, indicatorul semnifică „Oprirea interzisă”. Greşit. Pentru al doilea indicator – „Depăşirea interzisă” – art.142 litera a. din regulamentul rutier interzice staţionarea sau oprirea.

Dacă, totuşi, viitorii şoferi se prind şi realizează că ambele indicatoare interzic oprirea, trebuie să apeleze şi la cunoştinţele de logică din liceu. Pentru că întrebările din test permit unul, două sau trei răspunsuri corecte. Iar la prima vedere, toate cele trei variante de răspuns sunt corecte. Însă, dacă alegem varianta c, se cheamă că le cuprinde pe a şi b, care nu mai sunt necesare a fi bifate, aşadar răspunsul corect este c. Pentru cine nu mai ţine minte din liceu, procedeul logic folosit aici se numeşte disjuncţie exclusivă.

Toată această babilonie putea fi evitată foarte simplu, dacă întrebarea din chestionar suna ceva de genul „La întâlnirea cărora din semnele de circulaţie de mai jos nu aveţi voie să opriţi?”. Dar de ce să facem simplu când se poate complicat.

Promovarea probei teoretice nu ajută viitorii şoferi

Nu am reuşit să aflăm de la nici unul dintre actorii implicaţi de ce sunt formulate întrebările astfel. Teste de logică nu sunt necesare la examen, nici teste de inteligenţă. Astea ar putea fi date viitorilor şoferi înainte de examen, dacă organizatorii cred de cuviinţă.
Scopul probei teoretice este, în mod normal, de a verifica dacă cei care vor să obţină permis şi-au însuşit regulamentul rutier şi legile în vigoare.

Însă, examenul pentru permis numai asta nu face. Este şi extrem de nepractic, ca mai toate examenele româneşti. Proba teoretică, care durează 30 de minute, plină de întrebări-ghicitoare, nu ajută deloc un viitor şofer.

Care nu are timp de artificii logice când e la volan, timpul în care trebuie să ia o decizie în trafic este de câteva zeci de secunde, în cel mai bun caz.

Aspiranții la permis cu care am discutat – majoritatea tineri studenți sau absolvenți de liceu au sesizat acest aspect și caracterizează întrebările ca fiind „perverse” sau spun că „pot învăța eu regulamentul la literă, la întrebări din astea nu mă ajută deloc” ori susțin că „e ca la bac, nu înveți să ții minte ceva, înveți ca să treci la bac”.

Confuzie introdusă voit în întrebări

Cum spuneam, aproape toate întrebările sunt formulate ca exemplul de mai sus sau mai complicat. Vom trece câteva dintre ele în revistă în continuare, alese aproape la întâmplare.
– Ce categorii de vehicule au obligaţia de a folosi în timpul zilei luminile de întâlnire?
Nu este specificat tipul de drum, fapt care induce în eroare candidaţii
– Care sunt organele mobile ale mecanismului motor?
Întrebare absolut inutilă
– Aprinderea luminii „martor” de la bord care semnalizează funcţionarea generatorului de curent poate indica:
La fel de inutilă, acum nu se mai aprinde doar indicatorul martor, de 20 de ani maşinile au senzori pentru toate defecţiunile
– Ce poate determina încălzirea tamburului roţii, in timpul mersului?
Cu ce îl ajută pe viitorul şofer dacă ştie asta? Trebuie să meargă într-un service auto, că nu e mecanic
– Cum procedează conducătorul autovehiculului / tractorului agricol sau forestier, în situaţia în care vehiculul din faţa sa schimbă direcţia de mers spre stânga, iar pe partea dreaptă nu este loc suficient pentru depăşire?

Candidatul pentru permis categoria B trebuie să ştie ce face el, nu conduce tractor

– Când se recomandă să opriţi motorul pentru a reduce consumul de combustibil?
Tot de vreo 20 de ani, de când avem servodirecţie şi servofrână, motorul nu se opreşte absolut niciodată în timpul mersului, dacă şoferul vrea să rămână în viaţă.

– Viteza va fi redusă până la limita legală în următoarele situaţii:

Din nou avem o cimilitură, care trebuie citită foarte atent, împreună cu variantele de răspuns, pentru că, în mod normal, tot timpul trebuie să circulăm cu viteza legală, eventual reducem până la limita legală când vedem mașina cu radarul.

Întrebări de prim ajutor și mecanică

Chestionarul mai conţine şi întrebări de prim ajutor, care sunt relativ simple. Plus multe întrebări de mecanică, absolut toate de pe vremea când românii conduceau Dacii şi aveau în portbagaj tradiţionala ladă cu scule, piese de schimb, sârmă etc, cu care puteau segmenta motorul pe marginea drumului, la o adică.

Însă, conform regulamentului trebuie să ştim cum e cu bielete şi chiulasă, cu pistonaşele de la frână, plus să verificăm înainte de pornire pneuri şi nivele de lichid de la frânare, baia de ulei şi antigelul. Cunoştinţe absolut inutile, tehnologia a progresat mult mai repede decât regulamentul rutier românesc, care a rămas înţepenit prin anii 80, la fel ca şoselele româneşti.

Şoferi cu experienţă nu ar promova proba teoretică

Întrebările prezentate aici sunt luate de pe site-ul Direcţiei Regim Permise de Conducere şi
Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV), există şi o aplicaţie pe telefon pe care se pot face teste. Aplicații similare sunt și pentru alte țări, am consultat întrebările din Franța, Anglia și SUA, dar nu am întâlnit nicăieri gradul acesta voit de confuzie prezent în chestionarele românești.

Am rugat şoferi cu ani, chiar zeci de ani de experienţă să facă un test şi putem spune că jumătate din şoferii români, luaţi de pe stradă şi puşi să dea examenul teoretic nu l-ar promova, incluzând aici oameni care nu au avut nici un incident sau nici o amendă rutieră în ultimii zece ani. Acest gen de examen se dă în ţara în care trei sferturi din şoferii cu permis proaspăt nu ştiu să intre într-un sens giratoriu, nu pot aprecia viteza cu care se intră într-o curbă şi „pierd controlul volanului” – cum e scris în procesele verbale de la accidente – sau nu îşi dau seama de distanţa până la un obstacol. Şi habar nu au ce e aia conducere preventivă sau politeţe rutieră.

Numărul accidentelor este, în fond, indicatorul generic despre cunoştinţele participanţilor la trafic, iar tinerii sunt autori sau victime în aproape 75% din accidentele din România. Cum iau examenul de şofer, totuşi?

Cum se promovează examenul pentru permis

Prima şi cea mai simplă metodă e cea a „fabricilor de permise”. Unde se iau permise de conducere pe bani. Există în toată România, nu doar la Argeş, Suceava sau pe alte meleaguri pe unde au fost reţineri şi arestări. Oriunde în ţară s-au făcut anchete, s-a găsit şi fabrica de permise. Acolo e simplu, poliţiştii şi instructorii lucrează împreună pentru ca aceia care nu sunt în stare să conducă, să obţină totuşi permis.

Rămân cei care iau examenul pe bune, fără intervenţii. Şi aici metoda e tot simplă şi pur
românească. Din discuţiile cu cursanţii care se târâie cu maxim 30 km/h prin oraş am înţeles că, pentru proba de condus, instructorii îi duc prin intersecţiile preferate ale poliţiştilor şi îi învaţă băbeşte cum se procedează. Iar aspiranţii la şoferie aşa procedează la examen, fără să ştie prea bine de ce.

Pentru proba teoretică, cei care vor permis pur şi simplu învaţă pe de rost întrebările (sau mare parte din ele), tot fără să ştie prea bine de ce. Adică tinerii rezolvă continuu chestionarele de pe internet până reuşesc să răspundă corect la cel puțin 22 de întrebări din 26. Aplicaţiile pe telefon pentru asta seamănă cu jocurile online şi e mult mai simplu decât să citeşti codul rutier.

Pur şi simplu întrebările sunt limitate, iar dacă răscoleşti bine online, le găseşti pe toate şi le faci. Mulţi dintre cei testaţi recunosc imediat întrebarea, îşi aduc aminte răspunsul corect însă fără să aibă idee de ce e corect. Şi devin șoferi.

Deja ai votat!
Botoșani
ploaie moderată
9.9 ° C
10.4 °
8.8 °
95 %
5.8kmh
100 %
joi
10 °
vin
15 °
sâm
18 °
Dum
20 °
lun
20 °

CARICATURA ZILEI

Joi

POZA ZILEI

  Visul american poate fi trăit oriunde. Chiar dacă e mai mic şi mai gârbovit.

EDITORIAL

Schimbările „spectaculoase” în cadrul strategiilor electorale ale partidelor apărute pe ultima sută de metri sunt semne că, pe undeva, societatea dă semne de revenire...

EPIGRAMA ZILEI

Nu bârfesc, nu-s cârcotaș Dar vă spun, cunosc un domn De aicea din oraș Care-i treaz numai ... în somn ! Dumitru MONACU

HAPPY CINEMA

POLITICĂ EDITORIALĂ

Politica editorială a Monitorului de Botoșani

Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...

ÎN ATENȚIA CITITORILOR

În atenţia cititorilor

Este foarte important pentru redacţia noastră  să ofere cititorilor  posibilitatea de a comunica cu noi  rapid şi uşor. Astfel, pentru: - a ne aduce la...

MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ

Codul de conduită al jurnalistului

În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise: - Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...