miercuri, octombrie 5, 2022
AcasăLocalCopii educaţi cu foame (video)

Copii educaţi cu foame (video)

Sute de copii din judeţul Botoşani adorm zilnic flămânzi. În aceste situaţii sărăcia şi foamea cu care se confruntă acasă îi mână la şcoală, însă nu neapărat din dorinţa de cunoaştere, ci pentru că acolo primesc ceva de mâncare.

Astfel de situaţii au devenit aproape o normalitate în comunități care trăiesc în sărăcie lucie. În această situaţie este şi familia Prodan din Hudeşti. Într-o gospodărie mică din localitate trăiesc trei familii. Curtea răsună, însă, de râsetele celor mult prea mici pentru a înţelege că foamea le bate la uşă.

Una dintre familii este formată din doi tineri şi doi copii. „Ne descurcăm greu cu mâncarea. Stăm la mama. Ne dorim casa noastră, dar nu se poate. E foarte greu. Avem doi copii, o fată şi un băiat. Fata este la grădiniţă, are 6 ani. Ne-ar ajuta foarte mult dacă ar primi copiii la şcoală o masă caldă. S-a întâmplat de foarte multe ori să nu avem ce să le dăm de mâncare copiilor. Îmi cereau de mâncare, dar nu aveam ce să le dau”, spune Viorica, în vârstă de 24 de ani.

Femeia nu munceşte, iar concubinul său mai merge cu ziua prin sat. O vreme acesta a muncit în Germania, însă, de când s-a întors, trăiesc din alocaţia copiilor şi din ce mai reuşeşte bărbatul să câştige.

„Au fost perioade în care câte două-trei zile nu am mâncat deloc. Pe copii îi trimiteam la sora mea să mănânce. În zilele bune mâncăm cam de două ori pe zi”, mai spune tânăra.

Concubinul acesteia spune că este foarte greu de trăit în comună. „Am fost prin Germania, dar banii s-au cheltuit. Băieţelul are 7 luni, merge pe a opta. Fata merge la grădiniţă. Suntem mulţi şi uneori se întâmplă să rămânem fără mâncare. Astea sunt condiţiile, este greu”, spune Florin.

„De multe ori s-a întâmplat să mănânce doar atât, ce primeau la şcoală”

În odaia alăturată trăiesc alte opt suflete. Mama Vioricăi, soţul său şi şase nepoţi. Femeia spune că are 15 copii şi 40 de nepoţi, însă o duc cu toţii foarte greu. „Ne descurcăm foarte greu. Trăim din alocaţia copiilor. Ajutor social nu am, ce mai munceşte omul cu ziua”, spune femeia.

Aceasta găteşte afară, la o sobă improvizată, care stă să cadă. De cele mai multe ori îşi ia de la gură ca să le rămână copiilor.

„Eu sunt bolnavă, sunt operată, şi nu pot să merg nicăieri. Am şi un copilaş care e bolnăvior, are epilepsie. Mai merge omul şi lucrează cu ziua şi aduce câte 20-30 de lei, cât este. Pentru copii e foarte important cornul şi laptele de la şcoală. De multe ori s-a întâmplat să mănânce doar atât, ce primeau la şcoală”, a mai spus femeia.

Muncă la stână la 13 ani

În aceeaşi gospodărie mai trăieşte o familie, cu 11 copii. Cei 13 membri trăiesc într-o cameră micuţă, însă copii par veseli. Sunt prea mici pentru a înţelege chinul celor mari. Mama, în vârstă de 42 de ani nu munceşte, însă are grijă de copii. Soţul are probleme cu vederea şi merge la muncă cu ziua, însă singura sursă de venit stabilă este alocaţia copiilor. „S-a mai întâmplat să fie zile când nu avem ce mânca. Atunci mergem la magazin şi mai luăm pe datorie câte ceva. La şcoală mai primeau un supliment”, spune femeia.

Familia trăieşte în condiţii extrem de grele, iar bărbatul spune că pur şi simplu nu are putere pentru a-şi construi o casă unde să-şi crească copiii. „S-a întâmplat uneori să se pună copiii la somn fără să mănânce”, spune bărbatul.

Unul dintre băieţii familiei, în vârstă de 13 ani, lucrează la o stână din localitate. „De doi ani lucrează la stână săracul. Cât poate ne mai ajută şi ciobanul”, spune tatăl.

„Pentru unii copii o pâine este un lux”

Pentru aceşti copii hrana pe care o primesc la şcoală este de un real ajutor. Acest lucru îl susţine şi preotul Sergiu Gavriliu, profesor de religie la şcoala din comună. În această structură de învăţământ sunt aproximativ 300 de copii, 255 de elevi şi 55 de preşcolari.
Acesta spune că din păcate uncii copii trăiesc în condiţii extrem de grele.

„Pentru unii copii o pâine este un lux şi chiar la început când s-a implementat acest program veneau copii la şcoală special pentru a lua cornul şi laptele. Lucrul acesta pe mine m-a pus pe gânduri şi cred ca ar trebui făcut ceva în acest sens. Sunt într-adevăr şi familii numeroase, unde ambii părinţi muncesc, sunt şi familii monoparentale unde numărul de copii este mare, iar întreţinerea lor este foarte dificilă. Da, ne confruntăm în comunitatea noastră şi cu câteva cazuri de copii care foarte greu trăiesc, din toate punctele de vedere, şi al hranei şi al îmbrăcămintei”, a spus preotul Sergiu Gavriliu.

„Pentru unii copii eu cred că aceea era masa principală”

Anul trecut şcoala din Baranca a beneficiat, alături de alte câteva şcoli din judeţ de un proiect pilot numit „Masa caldă”. El nu s-a putut implementa aşa cum a fost gândit, însă, deoarece spaţiul nu permite oferirea unei mese calde copiilor în unitatea de învăţământ. „S-a mers pe varianta unui sandwish, foarte bun, de care copiii au beneficiat pe tot parcursul anului şcolar precedent. Copiii s-au bucurat, chiar şi pentru cei care făceau parte din familii mai bune, cu un nivel de trai mai ridicat, acea masă era binevenită. Pentru unii copii eu cred că aceea era masa principală”, a mai spus preotul.

Acesta a mai declarat că speră ca şi în acest an copii să beneficieze de această masă. „Dacă ar exista o cantină sau o sală de mese, cred că ar ajuta foarte mult. Mulţi copii se confruntă cu situaţii dificile la casele lor”, a mai spus preotul Sergiu Gavriliu.

Program urmărit de probleme

În acest an numărul școlilor incluse în programul Masă caldă pentru elevi a fost dublat. Astfel, la nivel naţional au fost incluse 300 de unități de învățământ, față de 150 în anul școlar 2021 – 2022. La nivelul județului Botoșani, pe lângă cele trei unități incluse în program de câțiva ani, respectiv Liceul cu Program Sportiv, Liceul Plopenii Mari – Ungureni și Școala Gimnazială nr.1 Hudești, au mai fost incluse Școala Gimnazială nr.1 Ungureni, Școala Gimnazială “Tiberiu Crudu” Tudora și Școala Gimnazială nr.1 Orășeni Deal.
La nivelul județului sunt 3.357 de elevi beneficiari, dar asta nu înseamnă că elevii vor primi suplimentul alimentar sau o masă caldă, în valoare de 15 lei de beneficiar pe zi, chiar din prima zi de școală.

Acest program a întâmpinat în fiecare an probleme, fie din cauză că au fost publicate foarte târziu normele de aplicare ale ordonanței prin care sunt aprobate școlile beneficiare, fie din cauza contestațiilor depuse în urma licitațiilor. O altă problemă, semnalată chiar de Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației, a fost aceea că programul nu a fost atractiv pentru firme, mai ales în cazul școlilor cu un număr redus de elevi.

Finanțarea programului-pilot este asigurată din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul UAT-urilor. Pentru anul 2022 a fost alocată suma de 147.000.000 de lei, iar pentru 2023, suma de 207.900.000 de lei.

2 din 10 copii sunt mereu flămânzi

Potrivit Raportului „Bunăstarea copilului din mediul rural în 2022”, realizat la comanda Fundației World Vision România, 2 din 10 copii din mediul rural spun că familia le asigură doar uneori sau nu le asigură niciodată suficientă mâncare. Doar 23% dintre copii spun că familia le asigură suficientă mâncare. 14% dintre adolescenţi spun că se duc frecvent sau întotdeauna la culcare nemâncaţi, iar pentru 9% dintre aceştia astfel de situaţii sunt ceva obișnuit. 12% dintre adolescenţi spun că nu iau zilnic nici măcar două mese. Potrivit aceleiaşi statistici 1 din 5 adolescenţi nu au în mod obișnuit bani să își cumpere pachet pentru școală.

Raportul arată că copiii din mediul rural cu vârsta de până la 18 ani mănâncă în medie pe săptămână de aproape şase ori pe săptămână mâncare gătită, de aproximativ trei ori carne și pește, de patru ori lactate, ouă, fructe şi legume şi de doar trei ori pe săptămână dulciuri, biscuiţi şi paste. 14% dintre copiii cu vârsta între 15 și 18 ani mănâncă o pâine sau mai mult pe zi.

Deja ai votat!
Botoșani
cer acoperit de nori
19.4 ° C
19.6 °
17.2 °
40 %
1.2kmh
100 %
mie
18 °
joi
21 °
vin
20 °
sâm
21 °
Dum
16 °

CARICATURA ZILEI

POZA ZILEI

La începutul meciului erau semne bune, dar nu a fost să fie.

EDITORIAL

Oameni cu căștile pe urechi, scriind mesaje sau vorbind preocupați la telefon - aceasta este imaginea nelipsită de pe aproape orice trecere de pietoni...

GÂNDUL ZILEI

Dotați cu un har divin, Ei la bară, fac minuni. Nu transformă apa-n vin Ci adevăru-n minciuni! -Dumitru MONACU

HAPPY CINEMA

POLITICĂ EDITORIALĂ

Politica editorială a Monitorului de Botoșani

Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...

ÎN ATENȚIA CITITORILOR

În atenţia cititorilor

Este foarte important pentru redacţia noastră  să ofere cititorilor  posibilitatea de a comunica cu noi  rapid şi uşor. Astfel, pentru: - a ne aduce la...

MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ

Codul de conduită al jurnalistului

În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise: - Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...