sâmbătă, decembrie 3, 2022
AcasăLocalConcedii suplimentare pentru bugetarii care obosesc pe scaun

Concedii suplimentare pentru bugetarii care obosesc pe scaun

Sute de angajați din sistemul bugetar au ajuns să beneficieze de tot felul de recompense doar pentru simplul fapt că stau pe scaun. Invocând condițiile grele de muncă sau vătămătoare, ei beneficiază, pe lângă sporul primit, și de un concediu suplimentar.

Situația a ieșit la iveală după ce mai multe instituții subordonate Consiliului Județean (CJ) au cerut, anul acesta, aprobarea numărului de zile de concediu suplimentar pentru fiecare categorie de salariați, pe motiv că ar lucra în condiții periculoase. Asta pentru că, potrivit legii, responsabilitatea stabilirii și acordării drepturilor de natură salarială revine ordonatorului de credite.

Ultimele cereri au venit recent din partea a două instituții – Memorialul Ipotești Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu’’ și Biblioteca Județeană „Mihai Eminescu”. Doar că, în ambele cazuri, de acest drept ar urma să beneficieze aproape tot personalul. Asta de parcă toți ar lucra în mină sau prin centrale atomice. Astfel, la Memorial ar fi vorba de 36 de angajați din numărul total de posturi aprobat de 41. La Bibliotecă de 32 de salariați ai instituției, în condițiile în care schema de personal cuprinde 38 de posturi.

Este drept, numărul de zile de concediu de odihnă suplimentar diferă în funcție de familia ocupațională. În toate situațiile, însă, se apropie de maximum prevăzut de lege. Astfel, cei de la Memorial din domeniul Cultură urmează să aibă parte de 9 zile de concediu suplimentar. Cei din administrativ vor avea 8 zile. Pentru funcția de restaurator, care lucrează cu substanțe toxice, s-a optat pentru 10 zile lucrătoare. În schimb, la bibliotecă va fi peste tot un concediu suplimentar de 8 zile. Asta în condițiile în care maximum prevăzut de lege este de 10 zile.

Acoperiţi de concluziile DSP

În ambele cazuri se face trimitere la un buletin de determinare prin expertizare a locurilor de muncă emis de către Direcția de Sănătate Publică Botoșani în 9 august 2022 pentru bibliotecă și în 9 decembrie 2021 pentru Memorial. Altfel spus, reprezentanții DSP, adică alți bugetari, ar fi ajuns la cele două instituții. Aceştia au concluzionat că toți cei care muncesc acolo, fie că doar stau pe scaun sau mânuiesc cărți sau diverse lucrări, ar fi în pericol din cauza condițiilor de muncă. Cum s-au făcut determinările, este greu de spus.

În ambele cazuri, concediul suplimentar a fost stabilit în urma negocierii contractului colectiv de muncă pentru anii 2022-2024 cu sindicatul „Impact”. Doar că, în cazul Memorialului, proiectul de hotărâre CJ face o mențiune oarecum ciudată. „Ținând seama de Hotărârea Consiliului Județean nr.134/27.06.2022 privind aprobarea duratei concediului de odihnă suplimentar pentru personalul din cadrul Muzeului Județean Botoșani, prin adresa nr.13605/21.07.2022, Consiliul Județean Botoșani a solicitat reanalizarea duratei concediului de odihnă suplimentar, în vederea respectării principiilor egalității și nediscriminării în stabilirea drepturilor salariaților”, se menționează în proiect. Altfel spus, cineva din CJ le-ar fi atras atenția, direct sau indirect, să ceară un concediu suplimentar mai mare.

Liberalii au cerut explicaţii

De altfel, primii care au cerut aprobarea concediului de odihnă suplimentar, în iunie, au fost cei de la Muzeul de Istorie. Aici, cei din cultură au primit 9 zile, iar cei din administrativ 8 zile. Au urmat cei de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC). Aici aproape toți angajații se vor alege cu un concediu suplimentar de 8 zile pentru condițiile grele de muncă.

Subiectul a fost discutat în august, iar acesta a atras atenția consilierilor liberali, care au cerut încă de atunci explicații. „Prima întrebare ar fi câte persoane sunt implicate de aceste condiții grele, periculoase sau vătămătoare de muncă? A doua întrebare ar fi dacă toate categoriile de personal și locurile de muncă sunt afectate în aceeași măsură de aceste condiții? Adică e la fel de greu din biroul directorului și de pe acoperișul unui centru dând zăpada jos? Aceste condiții de muncă sunt atât de grele, periculoase sau vătămătoare de muncă încât s-a optat pentru un număr de zile apropiat de maximum permis de lege? (…)

O altă întrebare ar fi câți oameni ar trebui angajați suplimentar pentru a suplini majorarea zilelelor de concediu de odihnă? Care sunt măsurile care ar trebui luate pentru diminuarea sau eliminarea intensității condițiilor grele, periculoase sau vătămătoare de muncă? Care este programul pe care și-l propun directorii, managementul din cadrul DGASPC și în ce constă și care sunt resursele alocate?”, spunea atunci consilierul județean Viorel Iliuță, liderul grupului PNL din CJ Botoșani.

Acesta a propus printre altele retragerea proiectului și eventuale completări. Doar că intervenția lui Iliuță nu a avut niciun efect, întrucât proiectul a fost votat.

Munci grele, care pot fi suplinite de oricine

În majoritatea cazurilor, în proiecte, referate și raporturile de specialitate s-a menționat că aceste concedii nu generează costuri suplimentare. De asemenea nu vor avea impact asupra atribuțiilor de serviciu ale salariaților pentru buna desfășurare a activității.

Totuși, orice activitate a fiecărui angajat aflat în concediu va trebui asigurată de către ceilalți colegi. Aceştia ar putea invoca la un moment dat efectuarea unor sarcini de muncă suplimentare comparativ cu cele din fișa postului. O expertiză adevărată ar putea scoate la iveală faptul că nu toate posturile sunt afectate, în aceeași măsură, de condiții grele de muncă. Asta deoarece și activitățile prestate de angajați diferă de la un caz la altul.

Ba mai mult, se pune întrebarea de ce concediul suplimentar este foarte aproape de numărul maxim de zile. În nicio situație nu s-a mers spre minim.

Prevederi vechi de acum trei decenii

Potrivit unei hotărâri de guvern din 1992 privind concediul de odihnă și alte concedii ale salariaților din administrația publică, din regii autonome cu specific deosebit și din unitățile bugetare, în afara concediului de odihnă, salariații din administrația publică și din unitățile bugetare, care prestează munci grele, periculoase sau vătămătoare, ori lucrează în locuri de muncă în care există astfel de condiții, au dreptul în fiecare an calendaristic la un concediu de odihnă suplimentar, cu o durată cuprinsă între 3-10 zile lucrătoare.

Stabilirea categoriilor de personal, a activităților şi a locurilor de muncă pentru care se acordă concediu de odihnă suplimentar, precum și existența condițiilor de muncă vătămătoare, grele sau periculoase se fac însă în urma unor expertizări.

Potrivit Codului Muncii, salariații care lucrează în condiții grele, periculoase sau vătămătoare, nevăzătorii, alte persoane cu handicap și tinerii în vârstă de până la 18 ani beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar de cel puțin 3 zile lucrătoare. Numărul de zile lucrătoare aferent concediului de odihnă suplimentar pentru aceste categorii de salariați se stabilește prin contractul colectiv de muncă aplicabil și va fi de cel puțin 3 zile lucrătoare.

Dezbaterile au avut loc în ultima ședință a Consiliului Județean de vineri, 30 septembrie, iar propunerile pentru angajații Memorialului au generat discuții contradictorii în deliberativ. Astfel, consilierii liberalii au considerat „puerile și jignitoare” motivațiile invocate pentru acordarea acestor drepturi. Ba mai mult, consilierul județean PNL Agnes Holcă a apreciat că se creează un precedent periculos. „Cu tot respectul pentru oamenii de cultură și toată considerația pentru munca pe care o depun, consider că cererile dumnealor probabil că sunt motivate de dorințe personale. Însă țin să atrag atenția că am creat un precedent, și nu mă refer la asistenții sociali, mă refer la Muzeu. Dacă la asistenții sociali într-adevăr sunt motive, probabil și oamenii de cultură sunt tot eroi că răsfoiesc cărți și le șterg de praf. Ceea ce m-a supărat foarte tare a fost motivația. Este necesar să existe o motivație, este clar că toată documentația respectivă este ad litteram, nimic de comentat, însă să spunem că oamenii de cultură trebuie să aibă zile de concediu suplimentare pentru că folosesc calculatoare, stau pe scaune, pentru că cotatele domniilor lor se sprijină de suprafețe dure, pentru că sunt fungi, că na, sunt cărți, pentru că unii – nu oameni de cultură, anexe cosesc iarba, mie mi se pare o jignire la adresa tuturor. Consider că aprobând aceste zile suplimentare pe baza acestor motivații, practic dezechilibrăm un sistem întreg, pentru că, prin comparație, ce să spunem despre oamenii care lucrează la ghișee, care într-adevăr au contact cu publicul opt ore, zece ore, ce să spunem despre profesori, polițiști și așa mai departe? Motivațiile sunt atât de puerile și atât de jignitoare încât chiar dacă, conform legii, conform dorinței sindicale, aceste 8, 7, 5 zile de concediu suplimentar ar trebui să le respingem clar din respect pentru cei care într-adevăr lucrează în condiții grele”, a spus liberala Agnes Holcă.

Replica a venit din partea președintelui CJ, Doina Federovici care a invocat că nu se fac niciun fel de favoruri ci se acordă un drept prevăzut de legislația muncii. „Aveți atașate pe lângă raportul de specialitate și buletinele de expertiză emise de Direcția de Sănătate Publică Botoșani în baza unor buletine de analiză efectuate și certificate de către cadre medicale specializate, acte medico-legale pe care noi, ca și consilieri județeni, nu avem căderea să le punem la îndoială. De asemenea, în baza acestor acte, noi nu facem nimic altceva decât să punem în aplicare prevederile legislației muncii în vigoare. Nu facem favoruri, ci acordăm un drept legal și cred că nu ar fi cazul să facem jocuri de imagine pe astfel de proiecte de hotărâre”, a spus Doina Federovici. În schimb, consilierul județean PNL Gabriel Alecsandru a răbufnit și a citat din buletinele de expertiză anexate proiectului de hotărâre, arătând banalitatea unor activități curente ale angajaților. „Considerăm că ar trebui să vină cu o motivație pertinentă, o motivație serioasă, pentru că altfel ducem în derâdere toată această muncă de bugetari. Acum deja discutăm despre toți. Și citez din expertiza făcută de cei de la DSP: munca de birou suprasolicită sistemul osteo-musculo-articular, prin efort static prelungit al anumitor grupe musculare, mai ales pentru că se stă în poziții vicioase. Deci ei fac un efort static prelungit, da? Poziția șezândă și prelungită, impusă de specificul activității și, atenție, aici explic cum țin mâna pe mouse (…) Dacă dumneavoastră spuneți că ei au niște condiții grele că țin mâna pe mouse și stau pe scaun, îmi pare rău, dar poate înțelegem greșit realitatea. Mai mult decât atât, mai citez de aici cu privire la apariția afecțiunilor osteo-musculo-articulare legate de profesie sau profesionale se asociază și prezența unui microclimat nefavorabil în timpul deplasărilor și activităților de teren. Asta ar însemna să nu mai ieșim din casă”, a arătat Gabriel Alecsandru.

Doar că președintele CJ i-a retezat alocuțiunea și l-a întrerupt cu o întrebare – dacă a contestat buletinele de expertizare întocmite de Direcția de Sănătate Publică. În acest context, Doina Federovici a făcut și o remarcă tendențioasă la adresa contestatarilor, punctând că nu știe de câte ori au trecut aceștia pragul instituțiilor de cultură. A urmat o nouă replică din partea liberalei Agnes Holca, care a lăsat de înțeles că la mijloc ar fi o formă marcată de campanie electorală. „Să știți să sunt un om de cultură, mă duc la evenimente culturale, mai și citesc. Haideți să trecem la un dialog constructiv și să lăsăm săgețile pentru campania electorală”, a fost replica dată de Agnes Holcă.

Reacția liberalilor nu a contat, întrucât proiectul de hotărâre a fost adoptat cu 20 de voturi „pentru” și 11 voturi „împotrivă”. În mod identic a fost aprobată și solicitarea Bibliotecii Județene, însă dezbaterea proiectului respectiv nu a mai avut loc.

Deja ai votat!
Botoșani
cer fragmentat
1.6 ° C
1.6 °
1.1 °
67 %
4.2kmh
53 %
sâm
2 °
Dum
2 °
lun
1 °
mar
2 °
mie
4 °

CARICATURA ZILEI

POZA ZILEI

„Tradiţii” strămoşeşti la Mileanca. Porţile furate în noaptea de sfântul Andrei au ajuns şi pe stâlpii de electricitate.

EDITORIAL

Gata, a trecut și Ziua Națională. Politicienii au făcut ceea ce știu mai bine, și anume au ieșit din birouri și și-au recitat discursurile...

GÂNDUL ZILEI

O terasă, bunăoară, Definită elegant, E una scoasă afară Din restaurant! -Dumitru MONACU

HAPPY CINEMA

POLITICĂ EDITORIALĂ

Politica editorială a Monitorului de Botoșani

Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...

ÎN ATENȚIA CITITORILOR

În atenţia cititorilor

Este foarte important pentru redacţia noastră  să ofere cititorilor  posibilitatea de a comunica cu noi  rapid şi uşor. Astfel, pentru: - a ne aduce la...

MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ

Codul de conduită al jurnalistului

În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise: - Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...