marți, noiembrie 29, 2022
AcasăLocalProxeneţi scăpaţi de gafele justiţiei

Proxeneţi scăpaţi de gafele justiţiei

Doi botoșăneni acuzați că au exploatat sexual mai multe tinere din județ au scăpat de pedepse, întrucât faptele reținute în sarcina acestora s-ar fi prescris. Magistrații au dispus încetarea procesului penal în cazul acestora, după ce avocații au speculat o carență legislativă.

Chiar dacă au scăpat de pedepse, cei doi botoșăneni riscă să fie puși la plată. Astfel, unul dintre ei riscă să rămână fără 127.000 de euro, iar celălalt fără 600 de euro. În plus, ei au fost obligați la plata cheltuielilor judiciare, care totalizează peste 13.000 de lei.

Povestea a început în octombrie 2010, când procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), sprijiniți de polițiștii de la Combaterea Crimei Organizate, au reuşit să destructureze o reţea specializată în traficul de persoane care a acționat pe teritoriul a patru state – România, Italia, Olanda şi Spania. Anchetatorii spuneau atunci că 130 de femei din patru judeţe ale Moldovei, majoritatea din Botoșani, au fost duse în străinătate şi obligate să se prostitueze.

Gruparea ar fi fost formată din 30 de bărbaţi, mare parte dintre ei botoşăneni. Pentru anihilarea reţelei au organizate 21 de percheziţii în Botoşani, Timişoara şi Suceava, fiind puse în executare 16 mandate de aducere.

Anchetă lungită nepermis de mult

Printre suspecții ridicați atunci au fost și cei doi botoșăneni, Petru Marian O. și Gheorghe O., bănuiți că în perioada octombrie 2009 – octombrie 2010 au recrutat și exploatat sexual mai multe tinere. Ei reprezentau însă numai o filieră din grupare. Victimele erau păcălite cu locuri de muncă în străinătate, după care erau transportate în Amsterdam (Olanda), unde erau exploatate sexual. Totul s-ar fi făcut sub controlul lui Gheorghe O., care și-ar fi însușit și mare parte din banii scoși din prostituție.

Doar că cercetările au durat mai mult de un deceniu. Abia în toamna lui 2020 cei doi botoșăneni au fost trimiși în judecată pentru faptele comise. Surpriza a apărut, însă, pe parcursul anchetei, mai exact în 2018, când Curtea Constituțională a declarat neconstituțional un articol din Codul Penal care permite procurorilor să întrerupă cursul prescripției răspunderii penale prin administrarea de noi probe. Motivul – textul era neclar.

Gafă corectată după 4 ani

Pentru ca articolul să nu devină neconstituțional cu totul, legislativul trebuia să îl completeze. Cu toate acestea, după publicarea deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial, Guvernul și Parlamentul nu au luat nicio măsură pentru completarea Codului Penal.

În acest fel, a fost generat un viciu de neconstituționalitate mai grav, întrucât textul cu pricina, considerat în primă fază incomplet, a fost declarat inaplicabil începând cu 9 iunie a.c. Prin urmare, actele procurorilor nu ar mai fi contat la calculul termenului privind prescripția răspunderii penale (n.r. – așa-zisa prescripție specială), iar aceasta urma să survină în funcție de data comiterii faptelor.

Gafa a fost corectată abia la sfârșitul lunii iunie a.c., când Guvernul a publicat ordonanță de urgență prin care a făcut completările necesare la Codul penal, astfel încât anchetele procurorilor să întrerupă prescripția.

Avocaţii au invocat prescrierea

Cum dosarul celor doi botoșăneni era deja pe rolul Tribunalului, iar instanța a anunțase pronunțarea sentinței până ce Guvernul a corectat Codul penal, avocații celor doi botoșăneni au invocat prescrierea răspunderii penale, iar judecătorii au trebuit să țină cont de acest lucru.

„Prin urmare, constatând că, practic, în perioada aprilie 2018 și până la apariția OUG 71 Codul penal nu a prevăzut vreun caz de întrerupere a prescripției, această formă a codului penal reprezintă lege penală mai favorabilă, astfel încât prescripția specială nu operează, iar prescripția răspunderii penale intervine la împlinirea termenului general de prescripție (…). Având în vedere că faptele reţinute în sarcina inculpaţilor au fost săvârşite în perioada 2009 – 2010, instanţa reţine că termenul general de prescripţie de 8 ani, prevăzut de art. 154 alin. 1 lit. c Cod penal, s-a împlinit anterior chiar trimiterii în judecată a inculpaţilor. Drept urmare, instanţa va admite excepţia prescripţiei răspunderii penale invocată de către inculpaţi şi (…) va dispune încetarea procesului penal (….) întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale”, au motivat judecătorii.

Sentința a fost pronunțată de Tribunalul Botoșani, la sfârșitul săptămânii trecute, dar nu este definitivă.

Ancheta a dat chix pe ultima sută de metri

Lentoarea cu care s-au mișcat autoritățile din România a făcut ca o anchetă la care au colaborat și procurorii și polițiștii olandezi, în urmă cu 12 ani, să dea chix pe ultima sută de metri. Interesant este că, la începutul anchetei, DIICOT a colaborat destul de bine cu autoritățile judiciare străine.

Potrivit documentelor aflate la dosar, în timp ce anchetatorii scotoceau locuințele traficanților din Botoșani, în Olanda aveau loc alte descinderi la locuințele folosite de suspecți. Astfel, în urma efectuării unei percheziții domiciliare în data de 12.10.2010, la locuința din Amsterdam, Olanda, unde au fost identificate și două victime, a fost găsit un carnețel cu înscrisuri ce reprezenta câștigurile tinerelor exploatate de către membrii grupării infracționale din care făcea parte Gheorghe O., zis „Vast”. Astfel, una dintre victime a obținut din practicarea prostituției, în perioada 08-11.10.2010, suma de 860 de euro, în timp ce cealaltă victimă, a obținut, în perioada 08-12.10.2010, suma de 1.090 de euro.

Sume uriaşe câştigate pe seama victimelor

Plecând de la aceste cifre, autoritățile olandeze au făcut un calcul cu privire la numărul de ore prestate prin intermediul agențiilor de escortă la care erau înregistrate victimele și au estimat că botoșăneanul ar fi câștigat (n.r., în condițiile în care încasa 50% din tarife) suma totală de 127.387,5 euro, suma fiind comunicată DIICOT. Acum, banii ar urma să fie confiscați de statul român.

Și nu este doar atât. Cu ocazia percheziției efectuate la locuința din Amsterdam, autoritățile olandeze au indisponibilizat și 7.290 euro, care au fost trimiși în România. Banii au fost depuși într-un cont al Direcției Generale a Finanțelor Publice Municipiul București. Dar, judecătorii Tribunalului Botoșani au constatat că, din actele existente la dosar, nu rezultă că această sumă de bani s-ar afla la dispoziţia autorităţilor române şi nici modalitatea de întrebuinţare a acesteia de către autorităţile olandeze. Din acest motiv, instanţa nu a putut dispune confiscarea banilor, o asemenea măsură neputând fi pusă în executare.

Deja ai votat!
Botoșani
cer fragmentat
2.7 ° C
2.7 °
2.2 °
80 %
0.6kmh
67 %
mar
3 °
mie
3 °
joi
2 °
vin
2 °
sâm
2 °

CARICATURA ZILEI

POZA ZILEI

Ăsta e semn că există un plan. Adică se rezolvă, dar mai încolo.

EDITORIAL

Fără doar și poate, statul român e cel mai prost administrator. Corupția generalizată și justiția care dă sentințe, dar nu face dreptate, democrația originală...

GÂNDUL ZILEI

Pădurile defrișate Mă obligă să susțin, Codrul cu românu-i frate Precum Abel cu Cain. -Dumitru MONACU

HAPPY CINEMA

POLITICĂ EDITORIALĂ

Politica editorială a Monitorului de Botoșani

Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...

ÎN ATENȚIA CITITORILOR

În atenţia cititorilor

Este foarte important pentru redacţia noastră  să ofere cititorilor  posibilitatea de a comunica cu noi  rapid şi uşor. Astfel, pentru: - a ne aduce la...

MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ

Codul de conduită al jurnalistului

În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise: - Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...