miercuri, februarie 8, 2023
AcasăPrima PaginăSute de mii de lei decontați de stat pentru cazarea refugiaților

Sute de mii de lei decontați de stat pentru cazarea refugiaților

Sute de mii de lei plătește statul român, lună de lună, pentru cazarea refugiaților ucraineni stabiliți la Botoșani. Cu toate acestea, nicio autoritate a statului nu poate să spună, la orice oră din zi și din noapte, câți refugiați mai sunt în județ și unde sunt cazați aceștia.

Pe hârtie par să fie vreo 230 de cetățeni ucraineni, dar câți mai sunt în realitate este greu de spus.

Plăți de aproape 80.000 euro

Luna trecută, potrivit informațiilor oficiale, Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) a făcut plăți în valoare totală de 398.243,72 de lei, adică aproape 80.000 de euro. Din acești bani, 363.850 de lei s-au dus către primării pentru persoanele fizice care găzduiau refugiați, iar 34.393,72 lei către instituțiile sau autoritățile publice locale, operatori economici publici sau privați, către asociații sau fundații care au găzduit la rândul lor, în luna octombrie, refugiați din Ucraina.

Iar dacă dăm timpul înapoi, în luna octombrie ISU a plătit cu 100.000 de lei mai mult decât în noiembrie. Astfel, informațiile oficiale arată că atunci s-a plătit 487.969,10 de lei, adică echivalentul a 97.600 de euro. La fel, grosul banilor – 446.620 de lei – s-au dus tot către primării pentru decontarea cheltuielilor invocate de botoșănenii care ar fi găzduit ucraineni.

Diferența, adică 41.349,10 lei, a ajuns către instituțiile sau autoritățile publice locale, operatori economici publici sau privați, către asociații sau fundații. Doar că ISU nu ține și evidența refugiaților. „Noi suntem doar un fel de intermediari – primim solicitările din partea autorităților administrației locale, după care virăm sumele solicitate”, spune Dorina Lupu, purtător de cuvânt în cadrul ISU Botoșani.

Cu alte cuvinte, primăriile ar trebui să aibă o evidență clară, doar că și acolo lucrurile sunt la fel de neclare. Asta pentru că angajații acestor instituții nu fac altceva decât să primească solicitările din partea celor care găzduiesc refugiați, le centralizează și le trimit mai departe. În schimb, nimeni nu mai verifică dacă ucrainenii pentru care se solicită deconturile mai sunt găzduiți acolo în realitate sau nu.

Pașii pentru cazarea refugiaților

Pentru a beneficia de decontarea cheltuielilor, românii care cazează refugiaţi din Ucraina pot depune în primele 3 zile lucrătoare ale fiecărei luni (pentru luna precedentă), o cerere la autorităţile administraţiei publice locale ale pe raza cărora se află locuinţa în care sunt găzduite persoanele. În cerere trebuie să se precizeze numărul persoanelor găzduite, numele şi prenumele acestora, localităţile din care aceştia declară că provin şi intervalul de timp pentru care solicită decontarea cheltuielilor cu hrana și cazarea.

Pe lângă cererea propriu-zisă se depune o declarație pe propria răspundere cu privire la corectitudinea informațiilor cuprinse în cerere. Mai este nevoie şi de o copie a actului de identitate al solicitantului pentru deconturi şi documente care atestă dreptul de folosință asupra locuinței în care sunt găzduite persoanele refugiate. Autoritățile locale au la dispoziţie trei zile să trimită la ISU cererile pentru deconturi şi situația centralizatoare.

Decontări din bugetul ISU

Deconturile pentru hrană şi cazarea refugiaţilor se fac din bugetele ISU, în termen de 10 zile de la primirea situaţiilor centralizatoare de la administraţiile locale. Apoi, mai trec 3 zile până când administraţiile locale trebuie să vireze banii celor care cazează refugiaţi.

În total, din momentul în care o persoană a depus cererea de decontare, trec 16 zile până când îşi primeşte banii. Sumele decontate – 20 de lei pe zi de persoană pentru hrană, 50 de lei pe zi de persoană pentru cazare.

Peste 2.000 lei pentru cazarea unui singur refugiat

Prin urmare, pentru cazarea unui singur refugiat, timp de o lună, gazda primește 2.100 de lei pentru hrană și cazare. Iar dacă este vorba de o familie formată din trei refugiați, deconturile depășesc 6.000 de lei. Paradoxal, nimeni nu verifică dacă situațiile sunt reale. Asta pentru că în Hotărârea de Guvern 336 din 11 martie, care a stabilit procedura deconturilor, nu a fost menționat niciun mecanism de control.

În articolul 6 alineat 2 al acestui act normativ se menționează sec faptul că „Ministerul Afacerilor Interne răspunde de modul de utilizare, în conformitate cu dispozițiile legale, a sumei alocate potrivit prevederilor alin. (1)”. Atât și nimic mai mult.

Dacă au fost sau nu fraude, este greu de spus. Asta pentru că nu mai există nicio probă care să demonstreze că, la un moment dat, cetățeanul ucrainean X a fost găzduit pentru câteva zile de cetățeanul român Y.

Singurul care poate verifica este de fapt tot MAI, care prin Poliția de Frontieră poate verifica dacă cetățeanul ucrainean X a intrat în România, la ce dată și când ar fi părăsit teritoriul românesc. Doar că nu există nicio dovadă că s-au făcut sau că se fac astfel de verificări.

Scandal la Suceava

Luna trecută, în județul Suceava, adică la numai doi pași de Botoșani, a izbucnit un scandal monstru după ce s-a descoperit că două persoane cunoscute din Rădăuți au încasat sume din deconturile pentru cazarea refugiaților ucraineni. Este vorba de Radu Gheorghe Munteanu, fost director al Clubului Sportiv Municipal Rădăuți, actualmente director al Școlii Gimnaziale Nr. 5 ”Bogdan Vodă”, și de Cosmin Nichiforiuc, angajat al CSM Rădăuți și fiul Cristinei Nichiforiuc, city manager al orașului Rădăuți.

În cazul lui Radu Gheorghe Munteanu suma încasată este de 30.380 de lei pentru o lună în care a cazat refugiați. În ceea ce-l privește pe Cosmin Nichiforiuc, acesta ar fi încasat bani de două ori. O dată este vorba de suma de 13.020 de lei și o altă plată este de 25.620 de lei, adică un total de peste 38.000 de lei.

Cazarea refugiaților, o afacere în toată regula

Sistemul este avantajos pentru proprietarii de locuințe. Banii oferiți de stat pentru cazarea ucrainenilor nu trebuie declarați la Fisc și din ei nu se rețin alte obligații fiscale, spre deosebire de veniturile mai mici obținute în mod obișnuit din chirii și care sunt supuse impozitării. Pe lângă banii pentru cazare, proprietarii de locuințe încasează și banii pentru hrană, pe care teoretic ar trebui să îi dea mai departe oamenilor pe care îi ţin în gazdă.

Prin urmare, nu este exclus ca aceste ajutoare financiare să se fi transformat într-o afacere în toată regula. De altfel, există informații că unii ucraineni ar accepta să stea în locuința unui botoșănean numai dacă banii primiți de la Guvern se împart în două – jumătate pentru proprietar, jumătate pentru ei.

Sprijin din partea ONG-urilor pentru ajutorarea refugiaților 

Sunt, însă, și situații în care organizațiile neguvernamentale chiar se implică și acordă sprijin refugiaților. Iar cel mai bun exemplu este cel al centrului social „Steaua speranței” de la Dorohoi, administrat de Fundația „Star of Hope”.

Aici au ajuns mai multe mame din Ucraina, cele mai multe provenite chiar din zonele de conflict cum ar fi Dnipropetrovsk, ori Harkov, zone distruse de atacurile rușilor și în care au fost înregistrate mii de victime în rândul civililor. Cele mai multe au ajuns aici prin intermediul reprezentanților asociației, care au acționat în Punctul de trecere a Frontierei de la Siret încă din primele zile ale războiului.

Numărul refugiaților care ajung în Botoșani a scăzut considerabil

Suspiciuni, însă, cu posibilitatea unor fraude în alte locuri există. Asta pentru că, dacă ar fi să se facă o analiză, numărul refugiaților ucraineni care mai tranzitează județul a scăzut foarte mult în ultimele luni. Cu toate acestea, deconturile din luna octombrie au fost sensibil egale cu cele asigurate în primele luni de după izbucnirea conflictului militar.

În luna mai, de exemplu, prima în care s-au făcut plăți pentru decontarea cheltuielilor, la ISU au ajuns documente de decontare cazare și hrană, pentru martie și aprilie, din partea a 85 de persoane fizice care au găzduit 404 de cetățeni ucraineni. Suma totală cerută atunci a fost de 661.380 lei, din care 484.100 lei pentru cazare pentru lunile martie și aprilie și 177.280 pentru hrană aprilie. La rândul lor, persoanele juridice au depus documente de decontarea cazării și hranei în valoare totală de 177.673 lei, pentru aprilie.

„Până în prezent, s-au efectuat plăți în valoare de 499.900 lei din care 276.396 lei pentru cazare și 223.500 lei pentru hrană. Din suma totală de 499.900 lei, 134.580 lei a fost încasată de 64 persoane fizice pentru hrană oferită unui număr de 437 persoane ucrainene. Diferența a fost încasată de către persoanele juridice care au cerut deconectarea hranei și cazării”, spunea pe 18 mai a.c. Dorina Lupu, purtător de cuvânt în cadrul ISU Botoșani.

„Noi aflăm despre ei prin intermediul Societății Naționale de Cruce Roșie”

La începutul lunii iulie, însă, o altă analiză făcută de ISU Botoșani arăta că în județ mai erau cazați doar 14 refugiați, care beneficiau de sprijin din partea autorităților. Cinci dintre aceștia erau la Concești, 4 erau cazați la Mihălășeni, iar cinci la Horodiștea. În schimb, pentru luna iulie s-au solicitat deconturi de 437.940 de lei, din care 126.440 de lei pentru hrană și 311.500 de lei pentru cazarea a 237 de refugiați, din partea a 60 de persoane fizice.

Asta înseamnă că botoșănenii care au cerut decontarea ar fi găzduit în medie 3-4 refugiați. „Noi aflăm despre ei fie prin intermediul Societății Naționale de Cruce Roșie, atunci când merg să ridice ajutoare de la magazin, fie la început de lună. Când cei care îi găzduiesc depun declarațiile la primării pentru a deconta cheltuielile cu cazarea sau hrana”, spunea atunci Dorina Lupu.

Război izbucnit în februarie

Pe 24 februarie, Rusia a invadat Ucraina, iar războiul a dus la un adevărat exod al ucrainenilor, care fugeau de sub ploaia de bombe încercând să-și salveze viața. Deși pe canalele diplomatice se vorbea deja despre un conflict militar iminent, statul român a fost luat prin surprindere de numărul mare al refugiaților, care au luat cu asalt punctele de trecere a frontierei.

În „prima linie” au fost punctele de trecere a frontierei cu Ucraina, dar și cele pe pe frontiera cu Republica Moldova, statul de pe malul stâng al Prutului aflându-se și el pe rutele folosite de refugiați. Timp de aproape două săptămâni, frontiera a fost scena unor adevărate drame. Zeci de mii de mame cu copii în brațe, persoane vârstnice sau tinere, au stat uneori zile în șir, înfruntând frigul dar și groaza provocată de război, înghețând la propriu sau la figurat la frontiera cu România, dar cu speranța în suflet că se vor salva.

Refugiații care au reușit să treacă frontiera în acele prime zile ale războiului s-au văzut, însă, în fața unei mari necunoscute – unde vor sta și cum se vor descurca. Incapacitatea statului român de a-i primi în condiții omenești a fost suplinită zile în șir de botoșănenii care s-au oferit să-i ajute pe cei fugiți din calea războiului.

Peste 75.000 de ucraineni au tranzitat județul

Ei și cei de la asociațiile umanitare au fost primii care le-au oferit o pătură, un ceai cald sau un acoperiș deasupra capului. Abia după vreo două zile au reacționat și autoritățile. Un bilanț făcut în luna august, la șase luni de când Rusia invadase Ucraina, arăta că numărul refugiaților ucraineni care au tranzitat județul Botoșani depășise cifra de 75.000.

Era vorba doar despre cei care au intrat în județ prin cele două Puncte de trecere a Frontierei de la Stânca și Rădăuți Prut. Acestora li se adaugau alte câteva sute sau mii necontabilizate în județ pentru că au intrat în România prin Punctul de Trecere a Frontierei de la Siret. Cei mai mulți, adică 63.790, au tranzitat județul Botoșani în intervalul 24 februarie – 31 martie, adică imediat după declanșarea conflictului militar, când în județ s-au înregistrat și cei mai mulți refugiați cazați în centrele deschise în județ, media fiind de 300 de refugiați zilnic.

După această perioadă, cifrele au scăzut la 3.199 refugiați în aprilie, 2.704 în luna mai, 2.296 în luna iunie și 1.790 în luna iulie. În schimb, în intervalul 1 august – 24 august, în județ au intrat alți 2.048 de refugiați.

Deja ai votat!
Botoșani
cer acoperit de nori
-1.2 ° C
-1.2 °
-1.4 °
79 %
3.9kmh
85 %
mie
-3 °
joi
-2 °
vin
-1 °
sâm
1 °
Dum
3 °

CARICATURA ZILEI

POZA ZILEI

În caz că se aglomerează la spital, s-a mai adus un scaun.

EDITORIAL

Din când în când, suflul de muribund al nației ridică poalele satinate și frumos brodate ale sistemului de sănătate dezvăluindu-ne vergeturile, omniprezenta celulită și...

GÂNDUL ZILEI

Hai Catrină și ne-arată Cum era când erai fată, Stânga unu, dreapta doi Și vreo trei pe dinapoi... -Dumitru MONACU

HAPPY CINEMA

POLITICĂ EDITORIALĂ

Politica editorială a Monitorului de Botoșani

Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...

ÎN ATENȚIA CITITORILOR

În atenţia cititorilor

Este foarte important pentru redacţia noastră  să ofere cititorilor  posibilitatea de a comunica cu noi  rapid şi uşor. Astfel, pentru: - a ne aduce la...

MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ

Codul de conduită al jurnalistului

În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise: - Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...