sâmbătă, februarie 4, 2023
AcasăPrima PaginăBătălie câştigată de un fost parlamentar pentru titlul de doctor

Bătălie câştigată de un fost parlamentar pentru titlul de doctor

Liviu Câmpanu, fost parlamentar botoșănean, a reușit să obțină în instanță anularea tuturor documentelor pe baza cărora Ministerul Educației Naționale (MEN) i-a anulat titlul științific de doctor din cauza suspiciunilor de plagiat.

Parte în proces a fost inclusiv Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU). Victoria ar putea fi, însă, numai una de parlamares întrucât războiul va continua în instanță.

Suspiciuni ridicate de Academia Serviciului Român de Informații

Medic de profesie, fostul senator PNL de Botoșani Liviu Câmpanu, din legislatura 2008-2012, a obținut titlul de doctor după o lucrare finalizată în octombrie 2013 şi susținută în mai 2014 la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” (ANIMV). Doar că la sfârșitul lunii ianuarie 2019, ANIMV (n.r. – considerată a fi Academia Serviciului Român de Informații) a sesizat Comisia de etică universitară cu privire la o serie de suspiciuni.

Motivul principal – teza de doctorat cu titlul „Sănătatea, element de securitate umană – dimensiune a securității naționale”, elaborată de Liviu Câmpanu sub coordonarea profesorului universitar doctor Gheorghe Toma ar conține elemente de plagiat.

Cazul a fost analizat pe 28 februarie 2019, iar Comisia de etică universitară a constatat atunci că în lucrare ar apărea preluări integrale sau parțiale din textul sursă, fără citarea acesteia și fără menționarea autorului în teză sau bibliografie. Așa se face că la sfârșitul lui ianuarie 2021 lucrarea cu pricina a fost analizată și de CNATDCU, care a dat verdictul de plagiat. Prin urmare, pe 27 ianuarie 2021 Consiliul General al CNATDCU a validat prin vot rezoluția de retragere a titlului de doctor în domeniul Științe militare și informații obținut de Liviu Câmpanu în 2014.

Ba mai mult, în august 2021, Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” a deschis acțiune în instanță pentru ca anularea titlului să fie validată și de instanță. Numai că Liviu Câmpanu a contestat la rândul lui în instanță întreaga procedură, iar acțiunea ANIMV a fost suspendată până la soluționarea divergentului.

Liviu Câmpanu a invocat nerespectarea procedurilor de lucru

Procesul lui Liviu Câmpanu s-a derulat la Curtea de Apel Suceava, fostul parlamentar invocând nerespectarea procedurilor de lucru privind analiza lucrării de doctorat ( n.r. – întrucât nu ştie cine a făcut sesizarea cu privire la suspiciunea de plagiat și nu ştie ce lucrare a fost analizată). Totodată, el a contestat metoda de lucru a celor de la CNATDCU, care ar fi subiectivă.

În plus, el a invocat dreptul de proprietate intelectuală asupra lucrării sale de doctorat întrucât „aşa cum un titlu de proprietate odată obţinut nu poate fi modificat decât de instanţa judecătorească, la fel retragerea titlului de doctor nu se poate face decât de o instanţă judecătorească în urma unui proces echidistant”.

Fostul senator a mai arătat că procedura de lucru în aceste situaţii este total netransparentă (UEFSCIDI sesizează MEN, care sesizează CNATDCU, care informează ANI, care sesizează Comisia de etică, care face un raport absolut subiectiv ce urmează drumul invers spre CNATDCU). Ba mai mult, a arătat el, sistemul este superbirocratizat și autoprotectiv în raport cu autorul lucrării de doctorat contestate.

Anularea titlului pe cale administrativă poate fi dispusă numai dacă lucrarea nu a intrat în circuitul civil

Atât cei de la Ministerul Educației, cât și cei de la CNATDCU și Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI), inclusiv reprezentanții ANIMV au cerut respingerea acțiunii, însă instanța a plecat de la o normă juridică. Astfel, potrivit unei decizii a Curții Constituționale, anularea titlului pe cale administrativă poate fi dispusă numai dacă lucrarea nu a intrat în circuitul civil.

„Din moment ce organul emitent îl desfiinţează pentru motive anterioare emiterii sale (nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională), această retragere are natura juridică a unei revocări. Însă principiul revocabilităţii actelor administrative nu este unul absolut, el cunoaşte şi excepţii, printre acestea numărându-se şi actele administrative individuale care au intrat în circuitul civil şi au generat drepturi subiective garantate de lege, care nu pot fi revocate, ci doar anulate de o altă autoritate decât cea emitentă”, se arată în Decizia CCR.

Liviu Câmpanu a beneficiat de drepturi financiare ca urmare a acordării titlului de doctor

Cum Liviu Câmpanu a făcut dovada că a beneficiat în 2020 de drepturi financiare ca urmare a acordării titlului de doctor, adică până la emiterea ordinului de retragere a acestuia, anularea nu se poate face decât decât de o altă autoritate, în speță o instanță de judecată. Prin urmare, Curtea de Apel Suceava a anulat toate actele care au stat la baza deciziei de anulare a titlului de doctor.

„Cum concluziile din rapoartele şi decizia contestate în cauză existenţa unor elemente de plagiat, a unor similitudini cu alte lucrări ştiinţifice consacrate, ce ţin de aprecierea valorii ştiinţifice a lucrării, şi nu de aspecte de legalitate a procedurii de atribuire a titlului de doctor, instanţa reţine că aceste chestiuni nu mai puteau fi reanalizate de aceleaşi comisii sau de alte comisii din cadrul aceleiaşi autorităţi, fără a fi afectat principiul securităţii juridice. În consecinţă, reţinând că şi aceste acte administrative premergătoare sunt afectate de viciul de nelegalitate, instanţa urmează a dispune anularea lor”, au arătat judecătorii.

În plus, instanța a obligat MEN, CNATDCU și Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” să îi plătească lui Liviu Câmpanu cheltuieli de judecată de peste 3.300 de lei. Hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție.

„Lucrarea nu am făcut-o pentru acea diplomă de doctor, ci reprezintă rezultatul unor activități aprofundate cu privire la acest domeniu al Sănătății. Am sperat că cei care vor lucra în Sănătate o vor citi și vor înțelege importanța acestui domeniu”, a spus Liviu Câmpanu la inițierea acțiunii. Rămâne de văzut dacă sentința va rămâne definitivă, dar și ce soartă va avea acțiunea deschisă în august 2021 de ANIMV la Tribunalul Botoșani prin care se cererea tocmai anularea diplomei și a titlului de doctor.

Zeci de procese pentru cazuri de plagiat

Situația în care se află Liviu Câmpanu nu este singulară. În 2019, Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) a emis verdicte de plagiat în cazul mai multor generali ai Serviciului Român de Informații (SRI) aflați în rezervă.

La nivel național au fost deschise peste 30 de procese la instanțele de țară, pentru tot atâtea cazuri de plagiat confirmate în 2019 și 2020 de CNATDCU la Academia SRI. Printre cei chemați în judecată pentru a li se anula diploma de doctor, după ce au fost declarați plagiatori de către CNATDCU, se numără nume grele.

Astfel, potrivit datelor înregistrare pe portalul instanțelor de judecată, SRI – Academia Naţională de Informaţii Mihail Viteazul – UM 0418 Bucureşti, prin Direcţia Juridică, a cerut în instanță „anularea actului administrativ”, respectiv a titlului de doctor, în cazul generalului SRI (r) Sorin Gabriel Cozma – fost șef al Direcției Generale de Prevenire și Combatere a Terorismului din cadrul SRI, a generalului SRI (r) Dumitru Dumbravă – fost șef al Direcției Juridice a SRI, a generalului SPP (r) Gabriel Naghi – fost șef al Serviciului de Pază și Protecție (SPP) pe vremea președintelui Ion Iliescu, între decembrie 2000 – decembrie 2005.

Pe lista celor care ar fi obținut fraudulos titlurile de doctor se numără și Radu Stroe – fost ministru PNL de Interne (decembrie 2012 – ianuarie 2014), Daniel Andrei Moldoveanu – fost consilier de stat al președintelui Traian Băsescu și fost șef al Comunității Naționale de Informații, Romeo Raicu – fost parlamentar PDL și fost președinte al Comisiei parlamentare de control a activității SIE.

Liviu Câmpanu a renunţat la activitatea politică

Medic de profesie, Liviu Câmpanu a fost deputat PNL în legislatura 2004-2008, apoi senator (2008-2012), însă din 2021 a renunțat la activitatea politică. În schimb, cât a activat în Parlament, el a cochetat de câteva ori și cu UNPR, formațiune politică înființată și condusă de fostul ministru al Internelor, Gabriel Oprea. În 2006, el a primit verdict de colaborare cu Securitatea, dar a contestat decizia, iar în final Colegiul CNSAS a decis că nu a făcut poliție politică.

În acel context, el a declarat că i se ceruseră note informative despre studenții arabi cu care era coleg la Facultatea de Medicină, dar a refuzat de fiecare dată să îi „toarne”. În ceea ce privește teza de doctorat, coordonator la lucrare i-ar fi fost Gheorghe Toma, omul de încredere a lui Gabriel Oprea. Președintele comisiei de susținere a fost Ella Magdalena Ciupercă, iar referenții care au decis să-i acorde lui Câmpanu titlul de doctor au fost Diana-Loreta Păun, conferențiar la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, Costică Ţenu, profesor la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”, și Constantin Romanoschi, profesor la Academia SRI.

Deja ai votat!
Botoșani
ninsoare
-1.5 ° C
0.6 °
-1.7 °
90 %
5.6kmh
100 %
sâm
-1 °
Dum
-2 °
lun
-3 °
mar
-3 °
mie
-3 °

CARICATURA ZILEI

POZA ZILEI

  Ori au făcut prea multe bile, ori noaptea umblă pe străzi, în grup, ca elefanții. Altă explicație nu este.

EDITORIAL

Anul trecut guvernul condus de generalul ăăăă… ăăăă… Ciucă a dat ordonanță că gata, nu se mai fac angajări la stat. Atâta s-a bătut...

GÂNDUL ZILEI

De ce plâng chitarele Știu doar felinarele Că ele aduc necazul Când ard de pomană gazul... -Dumitru MONACU

HAPPY CINEMA

POLITICĂ EDITORIALĂ

Politica editorială a Monitorului de Botoșani

Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...

ÎN ATENȚIA CITITORILOR

În atenţia cititorilor

Este foarte important pentru redacţia noastră  să ofere cititorilor  posibilitatea de a comunica cu noi  rapid şi uşor. Astfel, pentru: - a ne aduce la...

MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ

Codul de conduită al jurnalistului

În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise: - Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...