Armata română este incapabilă să-și apere propriile structuri. Nu este vorba de unitățile militare, ci de centrele militare județene sau zonale care, deși pare greu de crezut, au ajuns să fie păzite de firme private.
Situația s-a văzut în ultimii ani și la Botoșani, după ce Consiliul Județean a organizat licitații pentru achiziția unor servicii de pază pentru două obiective – pentru sediul secundar al CJ, aflat pe Calea Națională nr. 64 (n.r. – în spatele Biblioteci Județene) și pentru Centrul Militar Județean, situat pe strada Sucevei, în incinta fostei unități militare, adică în vecinătatea Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră.
Cele două loturi au fost câștigate de firme diferite Alarm Service D&D SRL Botoșani și VIP Grand Security SRL SRL din Suceava. Doar că situația de la Botoșani nu este singulară, și Consiliile Județene din Vrancea și Giurgiu organizând licitații pentru contractarea unor astfel de servicii, unii optând pentru contracte multianuale.
Situaţia persistă de mai mulţi ani
Ce nu se știe este că în 2004, când România a aderat la NATO, statul român s-a angajat să vină cu o serie de reforme în cadrul armatei. Astfel, în 2006 a fost adoptată o nouă lege de organizare și funcționare a Ministerului Apărării Naționale, dar și o nouă lege privind pregătirea populației pentru apărare.
În acel an, România a renunțat la stagiul militar obligatoriu și a trecut la o armată de profesioniști. Cum Centrele Militare fuseseră păzite de-a lungul anilor de militari în termen, în 2006, în noua Lege privind pregătirea populației pentru apărare s-a stipulat că „toate cheltuielile de modernizare a patrimoniului centrelor militare, cele pentru achiziţionarea de carburanţi-lubrifianţi şi pentru paza localurilor centrelor militare se suportă din bugetele autorităţilor administraţiei publice locale”, adică de către Consiliile Județene.
Practic, de atunci Centrele Militare nu au mai fost păzite de militari, ci au trecut la o așa-zisă pază civilă, Consiliile Județene fiind cele care trebuiau să se ocupe de asigurarea acestui serviciu. Așa se face că de mai bine de 15 ani CJ organizează periodic licitații pentru desemnarea firmelor.
Informaţii clasificate
Momentul de atunci a fost speculat la maxim de cei care au lucrat „în sistem”, care au simțit că este vorba de o afacere destul de bănoasă. Astfel, polițiștii, jandarmii sau chiar foștii militari care erau ieșiți la pensie și-au înființat firme private de pază și protecție. O astfel de firmă este RO-ArmySecurity SA, care a apărut pe piață în anul 2011, pe la cârma Ministerului Apărării era Gabriel Oprea. Societatea avea ca scop declarat „îmbunătățirea serviciilor de pază ale structurilor militare, reducerii cheltuielilor destinate acestor servicii și degrevarea structurilor armatei prin externalizare”.
Ca asociat unic figura Compania Națională Romtehnica SA, nimeni alta decât firma deținută de Statul Român, care produce și vinde arme și echipamente militare.
În 2017, jurnaliștii au încercat să afle de la Ministerul Apărării Naționale care sunt aceste societăți comerciale, unitățile militare păzite, costul acestor contracte, precum și în ce constau serviciile prestate. Doar că Biroul de presă al ministerului a transmis un răspuns sec potrivit căruia „informaţiile în cauză sunt clasificate și exceptate de la liberul acces“.
Afacere cu dedicaţie
Situația Centrului Militar nu a fost singulară. În 2009, un punct de lucru de pe strada Bucovina din municipiul Botoșani, din structura Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Botoșani, dar și sediul Serviciului Rutier, au fost păzite de o firmă privată. Asta din cauza „deficitului de personal”.
„La începutul anului (n.r. – 2009), din cauza deficitului de personal, am externalizat serviciul de pază de la punctul din Strada Bucovina şi, în urma unei licitaţii, am încheiat contractul cu firma Silpop. Cum în luna octombrie efectivele Serviciului Rutier s-au împuţinat după transferul Biroului Rutier la Poliţia municipiului, am decis ca de astăzi (n.r. – 1 decembrie 2009) să extindem contractul şi pentru sediul Serviciului Rutier”, a explicat atunci comisarul şef Viorel Şerbănoiu, şeful IJP Botoşani.
În acest fel, susţinea Şerbănoiu, efectivele Poliţiei Rutiere vor putea fi angrenate numai în misiunile de bază, iar costurile cu personalul propriu vor fi reduse. Cât priveşte societatea Silpop Training Center SRL, aceasta a fost înfiinţată de fostul şef al Serviciului Arme, Explozivi şi Substanţe Toxice din cadrul IJP, comisarul şef (r) Gheorghe Silistra, pensionat cu câțiva ani înainte. Ca administrator al firmei figura Ovidiu Neculai Popa, adică ginerele fostului poliţist.
Explozie de firme de profil
În anii de după Evenimentele din Decembrie 1989, paza obiectivelor de importanţă deosebită pentru activitatea statului era asigurată de Armată sau Poliţie. Ulterior, acestea au fost înlocuite de jandarmi.
Cum serviciul militar nu a mai fost obligatoriu, și efectivele de jandarmi s-au împuţinat, astfel încât Guvernul a scos de sub paza militarizată mai multe obiective strategice. Toate acestea au fost obligate să transforme cadrele proprii în „portari”, să angajeze personal pentru această activitate sau să contracteze servicii de pază de la firme specializate.
Cu excepţia Serviciului Român de Informații, „obiectivele” au ales soluţia firmelor de pază. De altfel, în anii 2000 a fost o adevărată explozie în ceea ce privește înființarea firmelor de pază și protecție. În 2009, numai la Botoşani piaţa de profil era disputată între circa 20 de firme, cu peste 1.000 de angajaţi, mare parte dintre acestea patronate de foşti ofiţeri şi subofiţeri din Poliţie, Jandarmerie, Serviciu de Pază și Protecție, Armată.
În 2013, până și Primaria municipiului Botoșani a angajat o firmă privată de pază pentru a asigura securitatea și liniștea locuitorilor, în Centrul vechi și Parcul Tineretului. Atunci, contractul a fost încheiat pentru câteva luni, deși Primăria avea deja Poliția Locală.
Incident grav
În ianuarie 2009, un depozit de arme de la Ciorogârla a fost spart. În urma anchetei, au fost găsite toate armele furate, care urmau să fie folosite în cadrul traficului de droguri. Incidentul de atunci a arătat cât de subțire era serviciul de pază.
În schimb, firmele de pază, conduse direct sau din umbră de foste cadre militare, aflate în rezervă, au apărut ca ciupercile după ploaie. În favoarea celor care încasau pensii speciale, dar și profituri de pe urma afacerilor încheiate cu statul.
