joi, februarie 22, 2024
AcasăLocalJustiţie distrusă cu pensii speciale

Justiţie distrusă cu pensii speciale

Exodul magistraţilor la pensie a lăsat instanțele sau parchetele fără judecători și procurori. Se vorbește despre un deficit de personal fără precedent, iar situația s-ar putea îmbunătăți abia în primăvara anului viitor, adică prin luna aprilie 2024, când ar urma să se finalizeze un nou concurs de admitere directă în magistratură.

Punând cap la cap toate schimbările din Justiție din ultimii ani, există voci care spun că de fapt acest lucru s-ar fi urmărit pentru ca politicienii să-și facă liniștiți jocurile fără frica că vor mai ajunge în justiție. Mai ales după ce Uniunea Europeană a ridicat Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) prin care Bruxelles-ul monitoriza Justiția românească.

Probleme pornite de la reforma pensiilor speciale

Situația din instanțele și parchetele din teritoriu a început să se deterioreze încă din urmă cu doi ani, când s-a lansat ideea Planului Național de Redresare și Reziliență și s-a discutat despre reforma pensiilor speciale. Realizând că riscă să piardă o parte din drepturi, magistrații care îndeplineau condițiile de pensionare au preferat să plece din sistem, decât să rămână să mai muncească.

Deși prin serviciile de personal cei de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) aveau situația cu cei care intenționau să părăsească sistemul și puteau estima încă de pe atunci cam ce posturi vor fi vacante, nu s-a făcut niciun pas pentru a asigura noi magistrați. Prin urmare, după pandemia de Covid-19, CSM nu a mai organizat niciun concurs de admitere directă în magistratură. Iar efectele s-au văzut anul acesta când, pe fondul pensionărilor din sistem, instanțele și parchetele locale s-au trezit cu un deficit de personal uriaș, schemele de personal fiind acoperite în proporție de 30-40 la sută.

Problema este că situația s-ar putea îmbunătăți abia în primăvara anului viitor, când ar urma să se finalizeze un nou concurs de admitere directă în magistratură. Până atunci, unitățile teritoriale trebuie să se descurce cu personalul existent. Din acest motiv, la unele instanțe s-a ajuns ca termenele de judecată să se dea după o jumătate de an, iar anchetele penale durează deja cu anii. Doar în faptele deosebit de grave sau cu persoane arestate procurorii trimit dosarele la instanță cu celeritate. Prin urmare, deficitul de personal din instanțe și parchete îi afectează în mod direct pe justițiabili.

Situaţie critică la parchetele locale

În ceea ce privește unitățile de parchet, la nivelul județului posturile de procurori sunt ocupate în proporție de 44,12 %, adică nici măcar jumătate. Iar criza de personal afectează îndeosebi parchetele locale de la Dorohoi, Darabani și Săveni unde există doar o treime din personal.

Nici la Parchetul de pe lângă Judecătoria Botoșani situația nu este mai roză pentru că aici gradul de ocupare e puțin peste 40 la sută. Doar la Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani există aproape jumătate din procurorii necesari. Asta vorbind la nivel de procente, pentru că atunci când se discută în termeni reali, situația este mult mai dramatică. Asta pentru că, din cele 25 de posturi de procurori de execuție din județ, sunt ocupate numai 15. Altfel spus, miile de dosare penale din județ au ajuns să fie soluționate numai de 15 procurori, o situație fără precedent.

„A fost în primăvară etapa de transferuri, însă nu a existat nicio cerere dpentru Botoșani. Speranțele noastre se îndreaptă spre viitorii absolvenți ai Institutului Național al Magistraturii și concursul de admitere directă în magistratură care a debutat în vara acestui an, dar se va încheia abia anul viitor. Tragic este că unele unități, cum ar fi cele de la Darabani și Săveni funcționează cu câte un singur procuror, iar pe această listă s-a alăturat din luna iulie și Parchetul de pe lângă Judecătoria Dorohoi, care stă tot într-un singur procuror, indiferent că este activitate judiciară, de urmărire penală de supraveghere. Prin urmare, volumul de muncă este imens pentru că toate activitățile sunt asigurate de un singur om”, a spus Valeriu Chihaia, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani.

„Este o perioadă extrem de dificilă”

O situație la fel de problematică este și la Judecătoria Botoșani, unde dintr-o schemă totală de 35 de judecători sunt ocupate numai 13 posturi, dar cu doi judecători delegați care au acceptat să vină la Botoșani pentru a ajuta. Prin urmare, dacă cei doi se răzgândesc și cer să se întoarcă la posturile lor, situația va deveni dramatică.

„Ieri a fost o etapă de transferuri și erau doi colegi care intenționau să vină la Botoșani, dar CSM a aprobat doar unul, care va veni din ianuarie. În condițiile în care tot CSM-ul a aprobat transferul unui  judecător de la Botoșani la o altă instanță, această etapă de transferuri nu ne-a ajutat cu nimic”, a spus președintele Judecătoriei Botoșani, Adrian Murariu. Prin urmare, speranțele se îndreptă tot spre concursul de admitere directă în magistratură.

Problema este cu atât mai gravă cu cât cinci dintre actualii magistrați nu sunt botoșăneni (n.r. – trei fac naveta din județele apropiate, iar doi stau în chirie și merg în familie doar în weekend), iar aceștia pot solicita oricând transferul în județul unde au domiciliul.

„A fost acea recomandare de la CSM cu 40 de cauze pe fiecare ședință de judecată, dar eu unul nu am avut curajul să le impun acest lucru colegilor pentru că noi asigurăm până la urmă un serviciu social, iar toți cei care apelează la instanță așteaptă soluționarea problemelor lor cu celeritate. Prin urmare, fiecare judecător decide în cazul său, dar vă spun sincer că este o perioadă extrem de dificilă întrucât am colegi care stau la serviciu și până la ora 21”, a adăugat Adrian Murariu, care a recunoscut că nici listele de ședință cu 100 de cauze nu e o soluție pentru că este evident că pe parcursul zilei, la volumul de activitate, orice persoană își poate pierde concentrarea.

Amnistie pentru politicieni

Iar dacă pe lângă lipsa de personal mai punem la socoteală și deciziile Curții Constituționale care a decis că prescripția specială nu a funcționat în perioada 2018 – 2022, ca urmare a unor vicii legislative necorectate în Parlament, se  poate deduce că cel puțin clasa politică nu a fost interesată ca justiția să funcționeze corect. Iar rezultatul a fost unul singur – mii de dosare s-au închis, iar autorii au scăpat nepedepsiți ca urmare a prescrierii răspunderii penale.

Altfel spus, deciziile Curții Constituționale s-au transformat într-o amnistie mascată, iar printre cei care au profitat de ștergerea infracțiunilor s-au aflat și zeci de politicieni trimiși în judecată de Direcția Națională Anticorupție. Printre a fost inclusiv fostul președinte al Consiliului Județean, Florin Țurcanu, care a scăpat de acuzația de trafic de influență.

Doar că România a intrat într-o spirală descendentă în ceea ce privește reformele din Justiție după câștigarea alegerilor din 2016 de către Partidul Social Democrat (PSD), iar evenimentele care au urmat au conturat o schimbare semnificativă în peisajul politic. Odată cu venirea la putere a PSD și ascensiunea lui Liviu Dragnea, acesta a încercat să implementeze legi care să-i ofere scut în fața acuzațiilor de abuz în serviciu la Direcția Națională Anticorupție (DNA).

Un moment cheie în această poveste a fost demiterea șefei DNA, Codruța Kovesi, în urma unui proces complicat început în 2018. PSD a manevrat subtil pentru a o determina pe Kovesi să-și dea demisia, încercând astfel să scape de presiunile publicului și ale opoziției. Președintele Klaus Iohannis a fost implicat în acest proces și, sub presiune, a solicitat demisia șefei DNA, evitând să pară el vinovatul în această manevră politică.

Președintele, responsabil pentru evoluțiile negative din justiție

Aceasta a fost doar prima etapă a unei serii de evenimente care au dus la o schimbare semnificativă în sistemul judiciar din România. Președintele a preluat controlul asupra numirilor în elita parchetelor, devenind responsabil pentru evoluțiile negative din justiție.

Aceste numiri au întors roata justiției înapoi cu ani de zile, întrerupând eforturile de combatere a corupției și reformare a sistemului judiciar. Prin politica sa de numiri, președintele a contribuit la incapacitatea și complicitatea șefilor de parchete, determinând o perioadă de stagnare în activitatea instituțiilor cheie precum DNA și DIICOT. Deși aceste instituții pot părea că au câteva rezultate, adormirea lor aparentă în fața presiunilor politice a ridicat semne de întrebare cu privire la viitorul luptei anticorupție. Iar metodele nu au fost noi, ele aplicându-se cu ani în urmă și în alte state foste comuniste, gen Polonia sau Ungaria, imediat după intrarea lor în UE și renunțarea la MCV.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Botoșani, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului.

Deja ai votat!
Botoșani
câțiva nori
2.1 ° C
2.1 °
2.1 °
79 %
1.6kmh
22 %
joi
11 °
vin
13 °
sâm
15 °
Dum
13 °
lun
9 °

CARICATURA ZILEI

POZA ZILEI

Pe Bulevard pare că se pregăteşte ceva pentru botoşăneni.

EDITORIAL

De fiecare dată când un politruc ales sau numit într-o funcție publică o dă prin bălării, vine în fața noastră cu un text de-a...

EPIGRAMA ZILEI

Când vin seara târzior Și intru-n dormitor sfios Ea croșetează de zor Un ochi pe față… doi pe dos! -Dumitru MONACU

HAPPY CINEMA

POLITICĂ EDITORIALĂ

Politica editorială a Monitorului de Botoșani

Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...

ÎN ATENȚIA CITITORILOR

În atenţia cititorilor

Este foarte important pentru redacţia noastră  să ofere cititorilor  posibilitatea de a comunica cu noi  rapid şi uşor. Astfel, pentru: - a ne aduce la...

MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ

Codul de conduită al jurnalistului

În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise: - Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...