Eşec total cu apa în judeţ

În județul Botoșani, o mare parte din populație continuă să trăiască în condiții asemănătoare cu cele din Evul Mediu, din cauza eșecului autorităților județene de a îmbunătăți calitatea vieții în cei aproape 35 de ani de la schimbarea regimului politic din România.

Lipsa accesului la utilități esențiale, precum canalizarea și apa potabilă, rămâne o problemă majoră, în ciuda investițiilor realizate cu fonduri europene în ultimii ani.

Conform statisticilor oficiale, mai bine de jumătate din populația județului nu beneficiază de aceste servicii fundamentale. Anul trecut, Direcția de Sănătate Publică a raportat că, dintr-un total de 455.438 de locuitori, doar 163.241 aveau acces la apă potabilă, fiind deserviți de doar 18 zone de aprovizionare cu apă.

Situaţie confirmată de Nova Apaserv

Situația este confirmată și de Nova Apaserv, operatorul de apă și canalizare al județului, care a menționat în propriile analize că gradul de conectare al populației la rețeaua de apă este de doar 56%, iar la cea de canalizare de numai 45%. Din cele 78 de unități administrativ-teritoriale din județ, doar 45 de comune și șapte orașe beneficiază de aprovizionare cu apă potabilă.

Cea mai defavorizată zonă a județului este cea de nord-est, dar există numeroase localități situate la doar 20 de kilometri de municipiul reședință de județ care nu au acces la apă și canalizare. În aceste condiții, majoritatea locuitorilor din mediul rural sunt nevoiți să folosească toalete în fundul curții și să utilizeze apa din fântâni pentru treburile casnice și consumul zilnic.

Care este cel mai mare sistem

Cel mai mare sistem este de departe Sistemul de alimentare cu apa Bucecea -Cătămărăști la care sunt racordate:

• comuna Bălușeni (cu satele, Bălușeni, Draxini, Zăicești, Coșuleni)
• comuna Brăiești (cu satele Brăiești, Poiana de Brăiețti, Vâlcele),
• com Copălău (cu satele Cerbu, Copălău, Cotu),
• comuna Coșula (cu satul Buda),
• comuna Cristești (cu satul Cristești),
• comuna Curtești (cu satele Agafton, Mănăstirea Doamnei, Hudum, Curtești)
• comuna Leorda (cu satele Costinești, Dolina, Leorda, Mitoc, Belcea),
• comuna Mihai Eminescu (cu satele Ipotești, Baisa, Cătămărăști, Cervicești, Cucorăni, Ipotești, Manolești, Stâncești),
• municipiul Botoșani, oraul Bucecea (cu satele Călinești, loc. Bucecea, Bohoghina)
• oraşul Flămânzi cu satele, Nicolae Bălcescu, Poiana, loc Flămânzi)
• comuna Frumușica (cu satele Frumușica, Șendreni, Rădeni, Storești, Vlădeni Deal)
• comuna Răchiți (cu satele Răchiți, Cișmea, Roșiori),
• comuna Stăuceni (cu satele Stăuceni, Siliștea, Tocileni, Victoria),
• comuna Unțeni (cu satele Unțeni, Burla),
• comuna Văculești (cu satele Saucenița, Văculești, municipiul Dorohoi cu localitățile Dealu Mare, Dorohoi, plus comuna Broscăuți.

Sistem de alimentare cu apă şi la Ștefănești -Trușești

La acesta se adaugă Sistemul de alimentare cu apă Ștefănești -Trușești la care sunt racordate comunele:

• Albești (cu satele Buimăceni, Jijia, Albești),
• Călărași (cu satele Călărași, Pleșani, Libertatea),
• Drăgușeni ( cu satul Podriga),
• Durnești (cu satele Bîrsănești, Cucuteni, Guranda, Durnești, Broșteni)
• oraș Ștefănești (cu satele Bădiuți, Bobulești, Stânca, loc Ștefănești),
• com Răuseni (cu satele Doina, Pogorăști, Rediu, Stolniceni, Răuseni),
• com Românești (cu satele Dămideni, Românești),
• comuna Santa-Mare (cu satele Santa-Mare, Berza, Ilişeni, Bogdănești, Rânghilești, Rânghilești-Deal, Durnești, Bădărai),
• Todireni (cu satele Todireni, Cernești, lurești),
• Trușești (cu satele Trușești, Buhăceni, Drislea, lonășeni, Păsăteni),
• Mihălășeni (cu satele Mihălășeni, Sarata, Negrești, Păun, Năstase, Slobozia – Silișcani Caraiman)
• Ungureni (cu satele Borzești, Durnești, Ungureni, Plopenii Mari, Plopenii Mici. Vicoleni),
• Avrămeni (cu satele Aurel Vlaicu, Dimitrie Cantemir, Panaitoaia, Timuș, Tudor Vladimirescu)
• Ripiceni,
• Dobârceni (cu satele Dobârceni, Bivolari, Brăteni, Cișmanești. Murguța),
• comuna Dângeni (cu satele Dângeni, Hulub)
• Durnești (cu satele Durnești, Guranda, Bârsănești, Broșteni, Cucuteni)
• oraşul Săveni cu localitățile Chișcăreni și Petricani.

Reţele administrate de autorităţile locale

În schimb, în județ mai sunt rețele administrate de autoritățile locale, cum ar fi sistemul din comuna Concești (localitățile Concești și Movileni), comuna Coțușca, comuna Păltiniș, comuna Șendriceni, George Enescu, sau Răchiți (satul Costești), comuna Hudești, Mitoc, Rădăuți Prut, Vârfu Câmpului sau Manoleasa. Notă distinctă face comuna Prăjeni, care a preferat să încheie contract cu societatea ApaVital SA Iași.

În aceste condiții, deși județul are numeroase surse de apă, comunități întregi stau pe uscat. De exemplu, locuitorii comunei Blândești se confruntă cu probleme legate de apă încă de la Revoluția din 1989. De-a lungul anilor, fântânile tradiționale ale satului au devenit surse de apă nesigură pentru consum.

Inspectorii de la Direcția de Sănătate Publică (DSP), care au inspectat periodic zona, au interzis consumul apei din aceste fântâni din cauza contaminării. La școala din Blândești, elevii folosesc apă provenită dintr-un puț, dar numai pentru igienă, fiind interzisă consumul acesteia.

În 2017, Primăria Blândești a inițiat un proiect de forare a trei puțuri de mare adâncime în localitățile Cerchejeni, Șoldănești și Blândești, în încercarea de a găsi surse de apă potabilă. În Cerchejeni, s-a săpat până la 102 metri adâncime, iar alte două foraje de 50 de metri au avut rezultate mixte, cu apă găsită doar într-unul dintre ele.

Proiect pentru realizarea unei conducte de aducțiune apă potabilă Hănești – George Enescu

Anul trecut, Consiliul Județean (CJ) anunța că unul dintre proiectele importante conturate în colaborare cu ADI „Aqua” și cu operatorul județean Nova Apaserv, respectiv realizarea unei conducte de aducțiune apă potabilă Hănești – George Enescu, ar putea deveni realitate.

Investiția ar fi fost inclusă pe lista sinteză a Companiei Naționale de Investiții, dar, chiar și așa, abia acum se pregătesc documentațiile tehnice. Traseul noii conducte de aducțiune ar fi Hănești – Vlăsinești – Săveni – Știubieni – Vorniceni – Cordăreni – George Enescu, cu posibilități de alimentare și a comunei Havârna. În paralel, în procedură de licitație este realizarea documentației tehnico-economice (tema de proiectare, studii de teren, expertize tehnice, avize, acorduri, studiu de fezabilitate) pentru Conducta de Nord, care va asigura alimentarea cu apă pentru Mihăileni, Dersca, Lozna, Șendriceni, Hilișeu-Horia, Pomârla, Ibănești, Cristinești, Suharău, Hudești, Concești și Darabani, conductă care era în faza de proiect încă din 2017.

Între timp, autoritățile locale încearcă să facă ce pot pe cont propriu. Numai prin programul „Anghel Saligny” vor fi finanțate circa 40 de proiecte ce vizează înființarea sau extinderea rețelelor de apă.

Nimeni nu spune de unde ar urma să fie alimentate aceste aducţiuni

Ce nu au arătat oficialii CJ sunt sursele de alimentare cu apă. Cu alte cuvinte, de unde ar urma să fie alimentate cu apă aceste aducțiuni. Asta pentru că sistemul actual, care se bazează pe două acțiuni de apă principale – una din râul râul Siret (din Acumularea Bucecea) și cealaltă din Prut (Acumularea Stânca-Costești) –  este total depășit.

Conductele vechi sunt atât de ciuruite încât nu există ani fără avarii majore. Și nu este doar atât. Deși oficialii CJ spun că se fac investiții pentru racordarea unui număr cât mai mare de locuitori la apă și canal, există primari care se plâng că deși au investit în rețele de apă și canalizare, oamenii refuză să se branșeze, de frica costurilor.

„Noi lucrăm la studiul de fezabilitate care urmează master planului. Estimez că în trei, patru ani conducta va fi realizată”, spunea în 2022 directorul general Nova Apaserv, Liviu Ștefan. Doar că situația este la fel ca acum doi ani. Singura diferență – anul trecut s-a înlocuit circa un kilometru din conducta veche.

Între timp, oamenii se descurcă cum pot, mulți bazându-se pe fântâni. Asta pentru că Nova Apaserv, principalul operator de apă din județ, a ratat programul POIM, iar mega proiectul de 250 de milioane de euro, care presupunea un program masiv de investiții, inclusiv schimbarea conductei spre Flămânzi, va fi depus spre finanțare în cadrul Programului de Dezvoltare Durabilă. PDD are un buget de 1,5 miliarde de lei și finanțează proiectele ce vizează protecţia resurselor de apă, sisteme de alimentare cu apă, canalizare şi epurare a apelor uzate menajere.

„Pânza freatică este din ce în ce mai jos”

Care va fi soarta, nu se poate anticipa. În schimb, în comuna Drăguşeni se înregistrează o criză fără precedent a apei în sol, cu impact puternic asupra crescătorilor de animale, cărora administrația locală le asigură apa cu cisternele. Situaţia este cu atât mai îngrijorătoare cu cât acest fenomen se înregistrează în luna mai, în condiţiile în care în anii precedenţi apărea în lunile iulie şi august.

„Pânza freatică este din ce în ce mai jos. Fântânile care au de la şapte la 12 tuburi deja sunt seci”, potrivit primarului Eugen Nechita. Ba mai mult, și operatorul de apă Nova Apaserv a anunțat deja introducerea unor restricții în furnizarea apei pe conducta spre Flămânzi. Asta din cauza temperaturilor ridicate din ultima perioadă şi a lipsei precipitaţiilor, care au dus la cresterea consumului de apAstfel, majoritatea localităților vor beneficia de apă doar câte trei ore pe zi, în diferite intervale orare. , în orașul Flămânzi apa urmând să fie livrată în între orele 6 – 9 dimineața și 19 – 21 seara.

Nova Apaserv este într-o situaţie dezastroasă din punct de vedere financiar

Problemele cu apa din județ nu sunt noi. Operatorul de apă a trecut prin trei reforme. Mai întâi a fost regie autonomă, mai apoi s-a transformat în societatea Apa Grup, iar de mai bine de un deceniu a devenit Nova Apaserv. Deși compania a beneficiat de capitalizări de milioane de lei, pierderile raportate de Nova Apaserv SA au fost anii trecuți de aproape 80% din apa preluată din aducțiunea de la Siret față de ceea ce se plătea de către abonați.

Și, cu toate că are monopol, situația financiară a fost în ultimii ani una dezastruoasă. Iar dacă ne referim la structura capitalului, 51 la sută din activele operatorului sunt deținute de CJ Botoșani, 20 la sută municipiul Botoșani și 3,5 la sută municipiul Dorohoi. Altfel spus, aproape 75 la sută din capitalul social deținut de UAT-uri în care conducerea este asigurată de PSD, partid care a asigurat conducerea județului ani la rând.

Tabel cu investițiile pe alimentări cu apă ce vor avea loc în județ în următorii ani