Un raport despre disparitățile regionale a fost dat publicității de Ministerul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației (MLPAD). Raportul analizează diferențele dintre regiuni și dintre județele țării, echitatea și stabilitatea macroeconomică, printre altele.
Raportul arată, chiar dacă nu admite în mod direct, faptul că politicile de dezvoltare regională ale României sunt un mare eșec, nu doar legat de anul 2024 pentru care se folosesc datele din raport, ci în ultimii 20 de ani.
Decalajele dintre regiuni au crescut
În esență, decalajele dintre regiuni au crescut nu s-au diminuat, dirijarea fondurilor guvernamentale a fost complet ne-echitabilă, iar rezultatele le vedem în viețile noastre de zi cu zi.
Avem de fapt, de-a face, așa cum semnalam cu mulți ani în urmă, cu două Românii. Una din ele, formată din București, o parte din Ardeal și o partea a Dobrogei (Constanța, în special), este mult mai dezvoltată decât cealaltă, care cuprinde cam tot restul țării. Iar județul Botoșani se află la coada clasamentului și în România cea săracă, la mai toate capitolele.
Dar să vedem disparitățile între regiuni, conform raportului MLPAD:
Disparități teritoriale
- Economice și de productivitate
- PIB-ul pe cap de locuitor: 177% din media UE în București–Ilfov, dar sub 50% în Nord-Est (regiune din care face parte și Botoșani).
- Productivitatea muncii: 156,6% din media UE în București–Ilfov vs. 44,9% în Nord-Est.
- Între 2013–2022, PIB-ul real: +7,4% în București–Ilfov, dar -0,3% în Nord-Est.
- Educație și capital uman
- Ponderea populației cu studii superioare: 54,2% în București–Ilfov (peste media UE de 43%), dar sub 25% în regiunile slab dezvoltate (17–23%).
- Abandon școlar timpuriu (2022): 24,5% în rural vs. 3,9% în urban.
- Participarea adulților la învățare: 36% urban vs. 16% rural.
- Infrastructură și acces la servicii
- Acces la un centru urban în <90 min: 74,9% din populație în zona capitalei, dar doar 26,1% în regiunea Centru.
- Acces la apă publică: 84% din populație.
- Acces la canalizare: 73% din populație.
- Sărăcie și excluziune socială
- Risc de sărăcie/excluziune: 38,2% în Nord-Est vs. 19,2% în București–Ilfov.
- Diferența veniturilor urban–rural este de 4,4 ori mai mare decât media UE.
- Regiunile Nord-Est, Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia sunt blocate de 15 ani într-o „capcană a dezvoltării”.
Ce înseamnă politica de coeziune?
Pentru reducerea disparităților Uniunea Europeană are ceea ce se numește „politică de coeziune”.
Politica de coeziune contribuie la reducerea semnificativă a disparităților regionale. Contribuie, de asemenea, la creșterea convergenței interne prin reducerea disparităților regionale în cadrul statelor membre.
Are efecte pozitive semnificative atât asupra economiei UE în ansamblu, cât și asupra economiilor statelor membre și regiunilor. Magnitudinea impactului este deosebit de mare în regiunile mai puțin dezvoltate ale UE, dar și regiunile mai dezvoltate beneficiază de această politică, în special pe termen lung.
Evident, asta e teoria la nivelul UE, statul român, deși a avut la dispoziție fonduri de coeziune, le-a folosit la orice altceva, numai la coeziune teritorială și eliminarea disparităților nu.
De ce avem aceste discrepanţe?
Iar rezultatul folosirii banilor pentru investiții pe criterii politice este existența celor două Românii, datorită alocărilor de genul județ Timiș primește de două ori mai mulți bani decât întreaga regiune a Moldovei în mandatul de ministru al transporturilor al lui Sorin Grindeanu (care e originar din Timiș). Sau podul peste Dunăre de la Galați a fost posibil să fie executat doar după ce Mihai Tudose (senator PSD din zonă) ajunge prim ministru.
În Moldova și, mai ales, în Botoșani nu au existat politicieni care să ceară bani de la centru sau să-și impună punctele de vedere legate de disparități sociale, de obicei politicienii din Moldova doar au sprijinit guvernul central fără obiecțiuni, având grijă să nu supere conducerea partidului. Rezultatele acestui comportament le vedem în cele ce urmează.
Județul Botoșani are unul din cele mai mici grade de urbanizare din țară
În primul rând, județul Botoșani are unul din cele mai mici grade de urbanizare din țară. Datorită migrației și în ciuda „inventării” unor orașe pentru a accede în UE, avem unul din cele mai mici populații urbane din țară. Asta nu înseamnă că mediul rural e mai populat, ci că sunt multe localități mici, cu populație puțină, situație care nu permite politici coerente de dezvoltare.
Citeşte şi: JUDEȚUL INVESTIȚIILOR FĂRĂ CAP: Cum s-au risipit milioane de euro pe proiecte inutile
Depopularea, atât în mediul urban, dar mai ales în mediul rural are patru cauze principale, conform raportului:
- lipsa locurilor de muncă stabile;
- migrarea tinerilor spre orașe din țară sau în afara țării;
- declinul serviciilor publice și educaționale;
- îmbătrânirea rapidă a populației rurale.
Capcana dezvoltării regionale
„Acest fenomen descrie regiunile aflate în stagnare economică, măsurată prin venituri, productivitate și ocuparea forței de muncă, în raport cu performanța istorică proprie, cu media națională și cu cea a Uniunii Europene”, este menționat în raport.
Noțiunea a fost introdusă pentru a înțelege tiparele de vot marcate de scepticism față de UE.
Capcana dezvoltării se referă la o situație în care anumite regiuni se confruntă cu stagnare economică prelungită, în ciuda unei creșteri la nivel național, ceea ce le împiedică să recupereze decalajele față de zonele mai prospere. Studiul arată că profunzimea și intensitatea acestor capcane corespund unor niveluri mai ridicate de sprijin pentru partidele eurosceptice.
În timp ce multe regiuni din UE au prosperat în ultimele decenii, altele sunt blocate – sau riscă să rămână blocate – într-o astfel de capcană. Regiunile afectate de stagnare pe termen lung generează nemulțumiri politice crescânde, reectate în susținerea partidelor anti-sistem, inclusiv a celor care promovează idei radicale, precum ieșirea din UE sau renunțarea la moneda euro.
Judeţe în ghearele sărăciei
În România, județele din Oltenia, cele din nord-estul țării (Botoșani, Iași și Suceava) și două județe din sud sunt clasificate în categoria cu risc mediu-ridicat de a prinse în capcane de dezvoltare. La polul opus se află Bucureștiul și alte județe dezvoltate din vestul și centrul țării, care prezintă risc scăzut de a afectate de acest fenomen.
În timp, acest proces alimentează un sentiment profund de marginalizare în rândul locuitorilor, care ajung să perceapă comunitățile lor drept „locuri care nu contează” – expresie devenită emblematică pentru teritoriile lăsate în urmă în contextul tranzițiilor economice europene.
Totuși, potrivit calculelor autorilor studiului, câteva județe din România – Botoșani, Ialomița, Olt, Dolj, Mehedinți, Vâlcea, Gorj, Suceava, Iași și Vaslui – au fost captive în capcana dezvoltării pentru perioade cuprinse între 13 și 15 ani, semnalând o stagnare economică persistentă.
Tot în aceste județe avem cea mai mică speranță medie de viață, în Botoșani este sub 76 de ani, medie care e prezentă și în celelalte județe care compun ceea ce noi numim „România săracă”.
Cea mai mică speranţă de viaţă
Iar asta se referă doar la mediul urban, în mediul rural din Botoșani speranța medie de viață este sub 74 de ani, datorită unor „inegalități persistente în accesul la servicii de sănătate, condiții de trai și infrastructură publică”, spun autorii studiului.
La rata abandonului școlar suntem în top, dar stăm mai bine decât Vaslui și Galați, fiind urmați de Neamț și Bacău. Cel mai bine din Moldova stau Suceava și Iași, probabil datorită centrelor universitare.
La paturi spitalicești intrăm în categoria 45-65 paturi/10.000 de locuitori, fiind considerată o capacitate moderat redusă, însă e o situație existentă în mai multe județe, la Botoșani e înrăutățit coeficientul datorită lipsei specialiștilor din sănătate.
La produsul intern brut per capita suntem la coada clasamentului, Botoșani, Vaslui și Giurgiu sunt județele cu valori ale PIB-ului per capita sub 7.000 euro.
Campion e Bucureștiul cu 35.000 euro pe cap de locuitor.
La fel stă situația și la investiții străine directe per capita, la Botoșani sunt sub 1000 euro per cap de locuitor.
Și la întreprinderi mici și mijlocii (cele cu maxim 250 de angajați) suntem la coada clasamentului având sub 20 la 10.000 de locuitori. Împreună cu Botoșani, în topul negativ mai sunt doar Vaslui și Mehedinți.
Mai puţin de jumătate dintre botoşănenii apţi de muncă au serviciu
Rata de ocupare a resurselor de muncă reprezintă raportul dintre populația ocupată civil și populația de muncă în vârstă de muncă, aptă de a lucra, precum și persoanele sub și peste vârsta de muncă aflate în activitate.
Botoșani este iar în „fruntea” clasamentului cu o rată de sub 50%, împreună cu Suceava, Vaslui, Bacău, Ialomița, Călărași și Giurgiu.
La populația conectată la sisteme de alimentare cu apă, cu toate progresele din ultimii ani, rămânem la un grad de conectare de sub 50% din populație. Un grad așa scăzut mai au doar județele Vaslui, Giurgiu, Suceava și Teleorman.
Ponderea populației conectată la sisteme de canalizare cu stații de epurare e și mai mică, de 40% în județul nostru. Evident, și aici suntem printre primii, cu cea mai mică pondere de populație care beneficiază de aceste servicii.
Datorită lucrărilor la infrastructură din ultimii ani, nu mai suntem campioni la drumuri proaste. La acest capitol avem drumuri județene mai bune ca Iași, Bistrița – Năsăud, Iași și Mureș, doar 26 de alte județe din țară având drumuri mai bune ca în județul nostri și suntem la egalitate cu alte 15 județe la indicatorul calitate drumuri.
Și la drumuri comunale modernizate avem un procent între 10 și 25%, fiind peste 13 județe din țară și la egalitate cu alte nouă, celelalte având mai multe drumuri comunale modernizate ca județul Botoșani.
Codaşi la maşini
Cu toate că avem drumuri, sărăcia își spune cuvântul la numărul de mașini. Deși în oraș traficul pare infernal, la motorizare stăm cel mai prost din țară, Botoșani, împreună cu Vaslui și Călărași fiind singurele județe cu mai puțin de 300 de mașini înmatriculate la mia de locuitori. Lider este, previzibil, tot Bucureștiul cu peste 400 de mașini la mia de locuitori.
Și la rata de creștere a populației suntem la urma clasamentului, majoritatea comunelor sunt caracterizate de o populație de circa 3.000 de locuitori, structură specifică unui teritoriu cu o rețea rurală puternic fragmentată și cu un potențial demografic redus. Distribuția reflectă persistența unor dezechilibre demografice istorice, accentuate de migrația externă și de îmbătrânirea populației.
În studiu se evidențiază o serie de zone cu declin demografic accentuat (sub -20%) care acoperă: mare parte din ruralul județelor Teleorman, Olt, Mehedinți, Dolj, Călărași, Ialomița, o serie de zone din estul Moldovei (Vaslui, Botoșani), parte din Delta Dunării și din arealul Munților Apuseni. Aceste teritorii sunt afectate de: migrație externă intensă, îmbătrânire demografică accentuată, fertilitate scăzută și lipsa atractivității economice.
Botoşănenii codaşi la studii superioare
Un alt indicator care ne duce la coada clasamentului este procentul celor cu studii superioare, care este undeva la 7-8%, în mediul rural fiind de sub 5%. Autorii studiului spun că „arealele cu valori foarte scăzute (sub 5%) a populației cu studii superioare predomină în zonele rurale extracarpatice sudice (județele Mehedinți, Dolj, Olt, Giurgiu, Călărași, Ialomița) și estice (județele Galați, Vaslui, Iași, Botoșani), dar se regăsesc și în zona montană mai slab accesibilă (Carpații Orientali). Aceste areale se caracterizează prin acces redus la educație superioară (inclusiv din cauza distanței față de centrele universitare), emigrație semnificativă a tinerilor și o structură profesională bazată pe dominanța ocupațiilor necalificate sau agricole”.
Fruntaşi la rata şomajului
Mai suntem printre „primii” ca județ și la alți indicatori ca rata șomajului, suprafața medie locuibilă per capita, veniturile din impozite și taxe sau, poate cel mai important indicator, cifra de afaceri per capita.
Acest indicator de performanță economică însumează toate veniturile din încasările firmelor dintr-o localitate, raportat la numărul de locuitori. Cifra de afaceri per capita este, poate, cel mai cuprinzător indicator de vitalitate economică locală.
Zonele performante din punct de vedere al acestui indicator pot susține dezvoltarea pe termen lung, în timp ce cele stagnante necesită intervenții integrate: educație, infrastructură, sprijin antreprenorial.
„Grupările teritoriale cu valori ridicate (peste 9.000 euro/persoană) se formează în jurul marilor orașe: București-Ilfov (un areal extins), Cluj-Napoca, Timișoara, Sibiu, Oradea, Brașov, Constanța, fiind caracterizate prin: prezența unor clustere IT, industriale sau logistice, existența unor rețele economice locale consolidate și capacitatea de a atrage investiții străine directe și de a accesa fonduri europene.
Localitățile cu valori foarte mici (sub 850 €) predomină în zonele rurale sărace și depopulate din sud-vestul, sudul și estul țării (Mehedinți, Dolj, Olt, Teleorman, Vaslui, Botoșani), unde se cumulează probleme legate de activități antreprenoriale reduse, infrastructură de transport deficitară, exodul forței de muncă și lipsa de capital”, spun autorii raportului.
Evident, și la densitatea întreprinderilor active suntem la coada clasamentului, Botoșani fiind tot împreună cu județe ca Vaslui, Dolj, Teleorman sau Mehedinți.
Se putea face mai mult?
Cam acestea sunt în mare, rezultatele politicilor de coeziune din România care au afectat Botoșaniul. Se putea face mai mult? Evident că da, cu o guvernare care chiar dorea reducerea disparităților teritoriale, dar nu am avut un asemenea guvern în ultimii 20, dacă nu chiar 30 de ani.
Însă precizările din raport sunt necesare de a fi cunoscute publicului, mai ales în această perioadă plină de politicieni care iubesc botoșănenii pe toate rețelele sociale, dar fac politică de 20 de ani, fix perioada în care decalajele dintre regiuni s-au adâncit enorm, singura lor activitate fiind (ca și acum de altfel) grija de a arunca ceva firmituri celor necăjiți, de a da ceva de pomană, fără să miște un deget în schimb pentru politici regionale coerente care să ducă la dezvoltarea regiunii Moldovei sau a județului Botoșani.
– Cătălin MORARU
.){kind=link}