spot_img
marți, aprilie 30, 2024
AcasăLocalJUDEȚUL INVESTIȚIILOR FĂRĂ CAP: Cum s-au risipit milioane de euro pe proiecte...

JUDEȚUL INVESTIȚIILOR FĂRĂ CAP: Cum s-au risipit milioane de euro pe proiecte inutile

Într-o perioadă în care orice finanţare care vine din afara comunităţii poate reprezenta colacul de salvare pentru zonele defavorizate, Botoşani iese în faţă cu mai multe investiţii ratate care au înghiţit zeci de milioane de euro.

Orice incursiune în judeţ scoate la iveală o mulţime de investiţii inutile, ciudate, făcute doar pentru că au existat bani, inaugurate politic cu mare pompă şi ţinute apoi sub lacăt, ca o pecete a dovezii că oamenii din respectiva comunitate au nevoie de fapt de cu totul altceva.

Lacăt pe o clădire pentru calamităţi

Prima situaţie scandaloasă o întâlnim la Cândeşti, unde o investiție din fonduri europene, pentru care s-au plătit bani grei, se dovedește nefuncțională și complet nefolositoare. Este vorba despre un centru de cazare destinat populației afectate de dezastre naturale, care a fost inaugurat în noiembrie 2022.

Deputatul Costel Şoptică şi primarul Ștefan Coțofrec la inaugurarea centrului pentru sinistraţi

La deschiderea făcută cu mare pompă au participat atunci deputatul Costel Şoptică, liderul PNL Botoşani, cu o suită de membri de partid, evenimentul fiind anunţat cu fast în presa locală şi pe reţelele de socializare.

Inaugurare este însă prea mult spus, deoarece centrul nu poate funcționa, iar după festivismul de la deschiderea făcută de ochii lumii clădirea a fost imediat ferecată şi trecută în conservare.

Comuna nu s-a mai confruntat de mult cu inundaţii

Centrul, care ar trebui să adăpostească până la 300 de persoane, a fost ridicat prin intermediul unui proiect transfrontalier, intitulat „Gestionarea sigură a riscului de inundații în zona transfrontalieră a râului Siret” în cadrul Programului Operațional Comun România-Ucraina 2014-2020 (Ro-Ua 2014-2020).

Centrul a fost ridicat prin intermediul unui proiect transfrontalier

Adăpostul a costat în total aproape 3,4 milioane de lei (aproape 700.000 de euro, n.r.) și ar trebui să includă un cabinet medical, o sală de primire, o sală de mese, grupuri sanitare dotate cu dușuri, dar și dormitoare comune.

Cu toate acestea, centrul nu este funcțional nici acum, pentru că nu are dotări, fiind doar racordat la rețeaua de apă și la energie electrică, şi are, de fapt, doar niște săli goale.

„Așa a fost proiectul inițial – doar cu utilități – curent și apă. Dotările nu sunt prinse în proiect”, a recunoscut primarul comunei Cândești, Ștefan Coțofrec.

Paradoxal este, însă, un alt lucru. Comuna se află pe malul stâng al râului Siret, dar de mult timp locuitorii nu s-au mai confruntat cu inundaţii. Râul Siret este îndiguit pe o distanță de aproape trei kilometri pe teritoriul comunei, iar debitul este controlat prin Acumularea Rogojeşti, amenajată în amonte pe teritoriul comunei Mihăileni.

Gafă rostogolită dintr-un mandat în altul

Cum s-a ajuns la suma colosală de 3,4 milioane de lei pentru o clădire goală? Deși adăpostul trebuia ridicat în maxim doi ani, investiția începută în mandatul fostului edil Constantin Ciornodolea (PSD) a durat până în 2022. S-a plecat de la o sumă de aproape 1,8 milioane de lei (vreo 350.000 de euro), din care 12% era cofinanțare din bugetul local.

Ștefan Coțofrec, primar Cândeşti: „Mi-a cam scos peri albi proiectul. Am vrut să renunț la el, dar toți au sărit pe mine”

Lucrările au întârziat, prețurile au început să crească, iar suma aproape că s-a dublat. Așa că diferența a trebuit să fie asigurată din bugetul local.

„S-a plecat de la un cost de 350 de euro metru pătrat construit, dar după Ordonanța 114 din 2018 și scumpirile succesive ale materialelor de construcții s-a ajuns la 700 de euro pe metru pătrat”, recunoaște noul primar. Contribuția Consiliului Local a ajuns să reprezinte astfel cam 60% din valoarea proiectului.

„ Era proiect transfrontalier, european, și trebuia dus la bun sfârșit. Dacă nu l-am fi finalizat, ar fi fost o pată neagră pentru comună și riscam să nu mai primim alte finanțări”, susține primarul Ștefan Coțofrec.

Bani risipiţi politic şi pe servicii

O parte din bani s-au dus și pe tot felul de servicii conexe. În 2020, Primăria Cândești, condusă atunci de social-democratul Constantin Ciornodolea, achiziționa direct din catalogul pus la dispoziție de site-ul de achiziție publică organizarea a două conferințe de presă cu prețul de 6.800 de lei fără TVA.

„Este vorba de două conferințe pentru un proiect transfrontalier. Îi am prinși în proiect, nu i-am dat aiurea”, declara atunci primarul PSD Constantin Ciornodolea.

Banii au ajuns la o firmă controlată de Andrei Birta, fiul liderului social-democrat Dorin Birta. Între timp, şi noul primar Ștefan Coțofrec a trecut din barca PNL la PSD, astfel că frăţia politică poate continua fără probleme.

Funcţionarii sinistraţi

Ce s-a întâmplat între timp cu sediul uriaş al clădirii pentru sinistraţi ce a fost ferecat din anul 2022? Anul trecut, Primăria Cândeşti a obţinut un proiect prin PNRR privind reabilitarea energetică a sediului propriu. Aşa că a fost considerat momentul potrivit ca instituţia să se mute în adăpostul de sinistraţi, acolo unde este şi acum.

„Nu am modificat destinaţia clădirii. Am luat acum, temporar, în folosinţă, circa 30% din corpul clădirii. Oricum trebuia să o întreţinem, să o încălzim”, a adăugat primarul Coţofrec.

Acesta susţine că va încerca să asigure şi dotările tot printr-un proiect transfrontalier, cu fonduri europene. Asta pentru că investiţia depăşeşte cu mult posibilitatea de finanţare a primăriei. Mai ales că e nevoie de mobilier, echipamente şi aparatură pentru tot ce înseamnă cazare, bucătărie, cabinete medicale, etc.

70% din sediul clădirii este însă şi acum nefolosit, iar pe frontispiciul imobilului unde lucrează acum funcţionarii, şi care funcţionează temporar ca sediu de primărie, tronează inscripţia „Spaţiu de adăpostire a persoanelor afectate de calamităţi”, o ironie amară a efectelor la care se ajunge când investiţiile se fac fără cap.

Sală de sport nouă, dar prea costisitor de încălzit

Aberaţia cu centrul de sinistraţi nu este însă singulară. Tot la Cândeşti a fost construită şi o sală de sport pentru elevi. Contractul de execuţie a fost semnat în 2020, prin Compania Naţională de Investiţii, dar clădirea a fost inaugurată în primăvara anului trecut, cu o întârziere de aproape şase luni.

Valoarea investiţiei a fost foarte mare – 5,37 milioane de lei (aproape 1,1 milioane de euro) – doar că, în ciuda banilor pompaţi, iarna trecută instalaţia de încălzire nu a funcţionat. De ce? Pentru că proiectul s-a dovedit a fi o căciulă prea mare pentru o comună atât de mică (Cândeşti s-a desprins în urmă cu circa 20 de ani din comuna vecină Mihăileni, n.r.), iar primăria nu a mai avut nici măcar banii necesari pentru a achiziţiona cele necesare funcţionării centralei termice.

Este vorba de achiziţia a două tone de antigel şi apă distilată, care să intre în instalaţii, adică ceva banal până la urmă. Acestea erau necesare pentru ca nu cumva, atunci când nu este folosită sala sporturilor, să îngheţe apa în reţeaua de termoficare. De altfel, primarul susţine că doar dacă sala sporturilor ar fi folosită zilnic, atunci centrala ar fi rentabilă. Dar aşa, pentru că sala e folosită când şi când, trebuie să caute o altă variantă de încălzire.

„Vrem să vedem dacă este rentabil cu două tunuri de căldură. Am întrebat şi la alte primării să vedem cum au procedat şi ele”, a recunoscut primarul.

Astfel, în loc fie luate în calcul toate aceste aspecte de la bun început, când s-a analizat oportunitatea şi amploarea investiţiei, mai întâi s-au cheltuit banii şi abia acum se caută soluţii. Prin urmare, elevii de la şcoală fac deocamdată sportul în frig pe perioada sezonului rece.

Parc indestructibil cu bănci ca-n cimitir

În comuna vecină Mihăileni, oamenii împart aceleaşi probleme ca şi cândeştenii. Ba chiar sunt legaţi cu ei de aceeaşi vestită magistrală de gaz Bucecea-Siret, la care nici ei nu au acces.

Cu toate că oamenii nu au gaz, când conducta este la o aruncătură de băţ de locuinţele lor, primarul se încăpăţânează să le facă alt parc ultramodern, printr-un proiect cu repetiţie, pe locul unei investiţii similare, făcută tot de el.

Sătenii nu sunt deloc încântaţi, drept dovadă că parcul amenajat în primul mandat al primarului a fost distrus, atât de intemperii cât şi de unii oameni care au pus băncile pe foc, dar primarul insistă, şi le va face acum parc „indestructibil”, cu bănci betonate ca-n cimitir, dar şi cu stâlpi cu butoane de panică, să poată fi anunţat imediat orice incident.

Proiect „de înaltă clasă”, dar şi de 2 milioane de lei

Astfel, proiectul cu care se laudă administraţia din Mihăileni îl reprezintă reabilitarea, pentru a doua oară, a parcului din comună, ce va avea bănci inteligente și renumiţii stâlpi cu butoane de panică.

În prezent parcul în cauză arată de parcă ar fi fost lovit de taifun, lucru recunoscut de primarul social democrat Ioan Laurențiu Barbacariu.

„Parcul este prins acum pe o finanțare AFIR. Sunt bani special pentru asta, cred că fiecare comună a accesat acest program. A fost reabilitat acum 12 ani, tot de mine, în primul meu mandat. Din păcate, mobilierul din parc a fost distrus și în urma expunerii la agentul meteo, dar și cel uman. Nu mai putem vorbi de tobogane, balansoare. Când vă spun că au dispărut și ostrețele de la bănci… Adică probabil cineva a avut nevoie de ceva lemn de foc. Dorința noastră este să facem o reabilitare acolo de înaltă clasă, cu mobilier din beton mozaicat și super finisat. Va arăta la final precum granitul, așa cum arată monumentele funerare. Vom face un mobilier indestructibil. Va rezista cel puțin 50 de ani, pentru că totul este turnat, nu are nimic demontabil”, spune primarul cu mândrie.

Acesta spune că a luat decizia de a reabilita parcul pentru simplul motiv că existau finanţări pentru aşa ceva, astfel că se vor pune la bătaie nu mai puţin de 2 milioane de lei, adică aproape vreo jumătate de milion de euro. Edilul a mai adăugat că astfel de lucrări se fac în mai toate comunele.

Parc modern în fiecare sat din comună

Şi pare să aibă dreptate, din moment ce, în celălalt capăt al judeţului, tocmai la Durneşti, primarul liberal Vasile Sasu are aceeaşi apetenţă pentru a investi în parcuri, chiar şi cu repetiţie, deşi oamenii îşi doresc altceva.

„Să mă laud un pic cu parcurile. Noi în fiecare sat avem parc modern. Anul acesta ne-am propus să punem şi gazon sintetic. M-am interesat, nici nu costă mult, cam cu 300.000 de lei pun gazon în toate parcurile din sate. Gândiţi-vă că noi avem şapte parcuri. În care copiii se distrează din plin”, spune primarul liberal Vasile Sasu.

Oamenii nu sunt însă la fel de entuziasmaţi ca şi primarul lor.

„Avem parcuri. Şapte. Da acuma iar încep cu şantierele. Am auzit că se sapă deja pentru apă…şi pe un drum ar veni asfalt. Astea care se fac chiar acum de alegeri, cam bat la ochi”, spune o femeie din comuna Durneşti.

Lui nea’ Mihai, unul dintre locuitorii din Mihăileni, nu-i arde nici lui de parcuri şi se arată cel puţin sceptic cu privire la investiţia dorită de primar.

„Uitați banca aia din centrul Mihăileniului. Stă aşa de un an de zile și e greu să îi pună un leaț. Și acum ne face parc. Asta cu stâlpul inteligent cui îi spui, mie? Eu te văd om serios. Am acolo la mine niște câini că nici nu poți ieși din casă. E plin satul de câini. Ce să facem cu stâlpii inteligenți?”, se întreabă bărbatul.

Spital modern, interzis bolnavilor

Dacă situaţia cu parcul ultramodern şi inteligent de la Mihăileni poate fi încadrată la categoria „mofturi costisitoare ale edililor”, situaţia este mult mai gravă atunci când vine vorba de investiţii unice la nivel naţional, vitale pentru mii de oameni, de fapt pentru cei mai năpăstuiţi dintre ei, şi care stau inexplicabil cu lacătul pe uşă.

Este vorba despre Spitalul de Îngrijiri Paliative Botoşani, unitate ridicată de la zero printr-un proiect unic la nivel naţional, în condiţiile în care când vine vorba de unităţi medicale în ţară s-au făcut cel mult reabilitări. După ce a ratat deschiderea în perioada pandemiei, când formalităţile se puteau face în procedură de urgenţă şi când era nevoie uriaşă de un spital cu instalaţie de oxigen la fiecare pat, lucrurile nu s-au mai urnit din loc de aproape trei ani.

Prezentat mai întâi ca un plan îndrăzneţ, apoi ca o mare realizare, Spitalul de Îngrijiri Paliative din municipiul Botoşani are un deceniu de când a apărut ca proiect. Acest spital figurează acum în continuare în construcție, la Compania Națională de Investiții (CNI), deşi e terminat de doi ani, iar primarul spunea în august 2022 că tocmai a fost notificat de CNI că obiectivul este finalizat şi s-a solicitat nominalizarea unui membru pentru comisia de recepție.

Ministrul Sănătăţii ridică din umeri

Între timp, primarul PSD Cosmin Andrei a revenit asupra declaraţiilor şi a precizat că „s-au găsit mai multe lucruri care trebuiesc remediate și în continuare acest spital este în construcție, la CNI”. Edilul a mai spus că abia în momentul în care se va face recepția clădirii, primăria va primi spitalul în administrare și se vor putea bugeta și bani pentru dotări și alte intervenții.

Ministrul Rafila alături de şefa CJ la inaugurarea UPU

Ciudat este şi faptul că nici măcar ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, venit la Botoşani în august 2022, nu ştia măcar de existenţa noului spital de la Botoşani.

„Nu ştiu despre ce este vorba”, a spus acesta.

Preşedintele CJ, Doina Federovici, aflată atunci lângă el, i-a şoptit să stea liniştit, deoarece nu este treaba ministerului, proiectul fiind la CNI. Cu arta de a pasa responsabilitatea de la unii la alţii, de atunci au mai trecut doi ani, ministrul a aflat de spital, dar situaţia nu s-a urnit vreun milimetru.

Constructorul anunţa lucrarea ca fiind gata în 2021

Pentru ca situaţia să fie şi mai complicată, reprezentantul constructorului, SC Victor Construct, a chemat presa încă din primăvara lui 2021 pentru a demonstra în teren că spitalul este „la cheie” şi că poate fi deschis.

Salon din cadrul Spitalului de Paliaţie

Unitatea medicală este prevăzută cu paturi ultramoderne, saloane cu baie proprie, televizor, sistem de apel al asistentelor şi oxigen la fiecare pat, iar în ritmul în care se mişcă autorităţile este posibil ca unitatea să aibă nevoie de lucrări de reparaţii înainte de a fi dată în folosinţă, pentru că a stat atât de mult închisă.

Valoarea de plecare a investiţiei este de 15,6 milioane de lei (aproximativ 3,2 milioane de euro), însă deja s-au cheltuit sume suplimentare consistente pentru racordul la utilităţi şi remedierea unor deficienţe şi cu siguranţă se vor cheltui şi altele.

Ca un corolar al incompetenţei, pentru a vedea care este diferenţa dintre stat şi privat, elocvent este faptul că la marginea municipiului Botoşani a apărut între timp o unitate medicală asemănătoare, unde investiţia – cu tot cu angajare de personal şi dare în folosinţă – a durat doar câteva luni, dar s-a făcut integral din resurse private.

Cel mai bogat liceu din judeţ s-a împotmolit într-un transformator

Liceul de la Pomârla, cu un patrimoniu de invidiat în ţară, a fost reabilitat cu cheltuieli uriaşe, dar nu poate fi deschis din cauza lipsei unui transformator

Investiţiile fără cap lovesc însă şi unităţile de învăţământ. Astfel, Liceul teoretic „Anastasie Başotă” din comuna Pomârla, este şi el într-o situaţie bizară.

Reabilitat cu aproape 7 milioane de lei (adică aproximativ 1,4 milioane de euro), acesta nu poate fi dat în folosință din cauza lipsei unui transformator de 180kW, care ar costa cât tot bugetul comunei pe un an, iar autoritățile locale se gândesc de unde să facă rost de bani pentru a plăti.

„Ne-ar costa şase miliarde de lei vechi. Atât adunăm noi din taxele locale. Deci este cât bugetul pe un an. Vă dați seama, e un efort”, spune Dumitru Chelaru (PNL), primarul comunei Pomârla.

Autoritățile locale au accesat, acum mai bine de doi ani, fonduri europene, dar și guvernamentale, prin PNDL, pentru reabilitarea și modernizarea liceului. Este vorba despre cei aproximativ 50 milioane de lei, dintre care aproximativ şapte milioane de lei (adică vreo 1,4 milioane de euro) pentru reabilitarea energetică a clădirii şi restul pentru modernizarea campusului şcolar.

Transformatorul nu a fost prins în proiect

Lucrările de modernizare şi reabilitare a liceului au fost executate de firma botoşăneană Cornell’s Floor, care are o mulţime de proiecte de reabilitare şcoli şi cămine în judeţ, multe dintre ele în UAT-uri conduse tot de liberali. Cu toate acestea, transformatorul nu a fost prins în proiect, iar constructorul nu poate fi considerat responsabil de această situaţie.

Astfel, după terminarea lucrărilor, liceul din Pomârla, care a devenit unul dintre cele mai moderne licee rurale din România, nu a putut să fie dat în folosință, deoarece operatorul de curent a impus instalarea noului transformator, care să susţină consumul suplimentar din sălile de clasă şi din laboratoarele modernizate ale unităţii de învăţământ.

Autorităţi luate prin surprindere de preţ

Nimeni nu s-a gândit concret la acest lucru înainte de a demara proiectul, acesta fiind încă un exemplu al modului heirupist în care se fac multe investiţii, chiar dacă sunt utile. Autoritățile locale spun că se așteptau „cumva” să li se ceară un transformator separat, ţinând cont de noul consum din unitatea şcolară şi campus, dar prețul i-a luat prin surprindere.

„Dacă dăm banii pe transformator, ce facem cu întreținerea comunei, facturi și alte cheltuieli?”, se întreabă primarul Dumitru Chelaru.

Ca să nu plătească, autorităţile ar trebui să aștepte trei ani şi operatorul ar face investiţia pe cheltuială proprie, iar la cum se mişcă lucrurile este posibil ca aşa să se şi întâmple de fapt.

Până atunci, laboratoarele digitalizate dotate la standarde europene, sălile de clasă cu table inteligente şi ecran tactil, videoproiectoarele și mobilierul modern vor sta ca la muzeu.

Liceu renumit pentru bogăţie

liceul
Liceul din Pomârla a fost nominalizat la un moment dat cel mai bogat din ţară

Situaţia este cu atât mai bizară cu cât liceul din Pomârla a fost nominalizat la un moment dat cel mai bogat din ţară. Cu aproape 2.000 de hectare de pădure şi câteva sute arabile în proprietate, Liceul „Anastasie Başotă” are un patrimoniu de invidiat.

Din exploatarea proprietăţilor, unitatea de învăţământ încasează anual aproape 200.000 de lei. Chiar şi aşa, pentru plata transformatorului ar trebui să se adune încasările şcolii pe trei ani, ori în acelaşi termen îl pune şi operatorul pe cheltuială proprie.

Școala este una cu tradiție şi a apărut prin donaţia boierului filantrop Anastasie Bașotă, logofăt al Moldovei, care a trăit între anii 1798 și 1869. Cu două zile înainte să moară, el a lăsat, prin testament, o mare parte din averea sa tocmai cu scopul de a se înființa liceul de tradiţie despre care vorbim astăzi.

Bani aruncaţi politic în numele pandemiei care se terminase

Autorităţile botoşănene nu îngroapă banii doar în proiecte fără cap, care sunt puse apoi ani de zile în aşteptare sau închise de-a dreptul, ci risipesc sume colosale şi pe produse perisabile, care la un moment dat vor expira şi nimeni nu va mai putea să întrebe care a fost rolul şi utilitatea achiziţionării lor.

COVID
La Botoşani, după ce s-a terminat isteria cu pandemia Covid-19, autorităţile au început lupta cu boala

Astfel, la Botoşani, ca şi în restul ţării, după ce s-a terminat urgia şi isteria cu pandemia Covid-19, autorităţile au început, cu o întârziere de doi ani, lupta cu boala care a întors planeta pe dos. Proiecte întocmite în 2020 au fost aprobate abia în 2022, iar multe camioane cu materiale sanitare au ajuns la primării abia în 2023, când lupta cu pandemia mai putea să smulgă cel mult zâmbete ironice.

Județul Botoșani a primit cei 24 de milioane de lei (aproape 4,9 milioane de euro) solicitaţi din fonduri europene pentru lupta cu pandemia, banii venind de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin Autoritatea de Management pentru PO Infrastructura Mare (POIM), din suma totală alocată pe țară de aproape 310 milioane de lei (adică aproape vreo 62 de milioane euro).

Deși au fost prezentate ca investiții în sănătate, de fapt a fost vorba de cumpărat cantități uriașe de măști, mănuși de unică folosință, dezinfectanți, termoscanere, coșuri de gunoi, dispensere și săpun lichid.

Sume uriaşe îngropate în materiale venite prea târziu

Cu tonele de dezinfectant trimise la Botoşani după pandemie se poate igieniza tot judeţul. De mai multe ori

La Botoșani, materialele achiziționate în urma licitațiilor au sosit abia pe 9 martie 2023, la un an de la terminarea oficială a pandemiei. Bani au solicitat însă mai multe primării, în multe cazuri chiar sume uriaşe.

Botoşani a cerut 7,9 milioane de lei, Săveni 2,4 milioane, Bucecea 1,3 milioane, Lunca 384.184 lei, Coșula 793.747 lei, Mileanca 736.553 lei, Mihăileni 657.663 lei, Hlipiceni 361.218 lei, Flămânzi 2,8 milioane de lei, Darabani 3,6 milioane de lei, Pomârla 806.727 lei, Vorniceni 251.863 lei, Tudora 1 milion de lei, Păltiniș 1 milion de lei, Concești 226.370 lei.

Nimeni nu explică de ce au continuat proiectele

Pe lângă inutilitatea materialelor şi volumul uriaş al acestora a dat de gândit şi modul în care s-au derulat achiziţiile, mai ales că doar cinci-şase primării au recunoscut din start că au cheltuit aceste sume, iar trei primari nu au catadicsit să răspundă nici când li s-a atras atenţia că este vorba despre informaţii publice. (Este vorba de Marian Luchian, primar PSD de Hlipiceni, Mihai Gîrbaci, primar liberal de Darabani, și Gheorghe Irimia, primar PNL de Vorniceni).

Una dintre problemele foarte greu de justificat de către primari este de ce au continuat cu achiziţiile, în condiţiile în care unele materiale s-au scumpit foarte mult, iar altele dimpotrivă, s-au ieftinit foarte mult (măştile care costau un leu bucata în pandemie, au ajuns să se vândă cu 30 de bani bucata după 2-3 ani, dar chiar şi la aceste preţuri deveniseră inutile).

Achiziţii uriaşe pe bani europeni

De ce s-au dat bani pe așa ceva nimeni nu răspunde, dar cert este că s-au făcut achiziţii uriaşe pe motivul că a existat finanţare europeană. Nimeni dintre cei abilitați nu a încercat să schimbe destinația programului spre ceva mai benefic, pe motiv că doar guvernul putea face acest lucru. Singura parte bună a fost că au ajuns niște bani în economie, dar a părut foarte clar o manevră prin care niște importatori și-au lichidat stocurile uriaşe cu care au rămas din pandemie, şi nu oricum, ci pe filieră politică.

„Consider că este o oportunitate și pentru industria națională, pentru firmele de pe plan local care vor furniza aceste echipamente și dotări pe care le putem folosi și pe viitor. Nu ne dorim acest lucru, să ne confruntăm și cu alte situații pandemice, dar pot fi folosite și în cazul gripelor sezoniere de către unitățile de învățământ, care pot da copiilor aceste măști sau pot fi folosite substanțele dezinfectante”, a declarat primarul PSD de Botoşani Cosmin Andrei.

Primarul municipiului Botoşani spunea că materialele în cauză pot fi folosite şi pentru gripa sezonieră

Primarul de Pomârla a recunoscut însă că situaţia nu este deloc în regulă.

„Ne-au pus la dispoziție finanțare, am accesat-o cu speranță, dar ne-am trezit că după 4 ani nu putem face nimic cu ele. Acum, împărțiți dumneavoastră care sunt hoți, care-s bine intenționați”, a spus Dumitru Chelaru, primarul comunei Pomârla.

Fiecare partid cu firmele lui

Dar, pe lângă tonele de dezinfectanţi cu care putea fi igienizat tot judeţul, chiar de mai multe ori, s-au făcut şi achiziţii de tehnică IT, să fie pregătite şcolile pentru cursuri online, iar aici filiera politică a banilor a fost evidentă.

firma
O firmă a prefectului Sorin Cornilă a câștigat contractul de dotare a școlilor de la primăria colegului său de partid, Verginel Gireadă

Astfel, o firmă a prefectului Sorin Cornilă (din acţionariatul căreia s-a retras totuşi în 2022, când a devenit reprezentant al guvernului în teritoriu, n.r.) a câștigat contractul de dotare a școlilor de la primăria colegului său de partid, Verginel Gireadă, primarul comunei Mihai Eminescu. În aprilie 2022, primăria a cumpărat pentru școli laptopuri, camere web, proiectoare și table interactive în valoare de aproape 500.000 de lei (100.000 de euro) de la Firma Powerline SRL.

Contracte atribuite fără licitaţie

Firma Powerline avea atunci doi angajați, iar prefectul era prim vicepreședinte al PNL Botoșani, la fel ca Gireadă. În perioada 2020-2022, firmele prefectului Sorin Cornilă (pe lângă Powerline mai există şi Romdata Digiserv SRL, n.r.) au primit, prin atribuire, 450 de contracte în valoare totală de 2,5 milioane de lei (peste 500.000 de euro), majoritatea de la primării și instituții din județul Botoșani.

De la primăria Mihai Eminescu prefectul a mai primit alte contracte atribuite direct, în valoare de 189.000 de lei

Singura licitație la care a participat a fost cea pe fonduri europene, unde firma concurentă care a câștigat contestația s-a retras după ce Cornilă a ajuns prefect. De la primăria lui Verginel Gireadă, cu care spunea că nu e tocmai în cele mai bune relații, prefectul a mai primit alte contracte atribuite direct, în valoare de 189.000 de lei.

În contractul pe fonduri europene, prefectul spunea că are o marjă de profit de 30%. Cea mai scumpă a fost tabla inteligentă, pe care a cumpărat-o de la altă firmă din România care, la rândul ei, a importat-o din străinătate, și și-a pus o marjă de profit. Nicăieri nu era disponibilă marca produsului, cutia venind neinscripționată.

Contracte şi cu DSP

O altă instituţie cu care au colaborat foarte bine firmele Powerline SRL și Romdata Digiserv SRL Botoșani, controlate până în 2022 de prefectul Cornilă, este Direcția de Sănătate Publică

Prefectul Sorin Cornilă a negat că politica ar fi avut vreun rol esențial în afacerile derulate de cele două firme administrate în trecut de el

Botoșani, condusă în pandemie de Monica Adăscăliței, atunci consilier local PNL. În perioada 6 februarie 2020 – 31 decembrie 2021, instituția a avut nu mai puțin de 51 de contracte încheiate cu cele două societăţi, contracte care însumau 177.122,37 de lei (adică alţi aproape 36.000 de euro).

Astfel, este clar că primarii au făcut afaceri pe linie de partid, dar cu toate acestea prefectul Sorin Cornilă a negat că politica ar fi avut vreun rol esențial în afacerile derulate de cele două firme administrate în trecut de el.

„Politica nu a contat deloc, pentru că nimeni nu se uită la acest lucru”, pretinde Cornilă.

Frăţie politică şi la PSD

Situaţia este evidentă şi dacă ne uităm în curtea PSD. Astfel, în comuna George Enescu, primăria a cheltuit, în noiembrie 2022, aproape 750.000 de lei (155.000 euro) pe echipamente sanitare (porți pentru detectarea temperaturii și termometre electronice). Produsele au fost livrate de trei firme din Dorohoi, una înființată chiar în 2022, care au același acționar, pe Dănuț Adrian Grădinariu.

Aceleași trei firme au câștigat licitații similare cu mai multe primării PSD din județ, caietele de sarcini fiind uneori identice. Furnizorul spune însă că nu e vorba de contracte cu dedicație. Primăria George Enescu a luat consultanța de la Proteus Nord Consulting, o firmă din Botoșani care îl are ca acționar pe Mihai Florin Trofinov, fost membru PSD și fost subaltern al lui Cristian Nistor, administrator public al județului Botoșani, numit de PSD.

În perioada 2020 – 2023, firma Proteus Nord Consulting a câștigat 60 de contracte de consultanță prin atribuire directă. 58 dintre ele sunt cu primării din Botoșani, conduse de primari PSD.

Unde se ajunge când proiectele se fac la întâmplare

Aşa cum am văzut deja, judeţul Botoşani se dovedeşte plin de exemple de investiţii ratate, în care banii publici s-au scurs doar pentru ca primarii să se poată lăuda că au livrat ceva pentru comunitate, ca să nu mai vorbim de faptul că multe dintre aceste sume s-au scurs pe filieră politică.

Din păcate însă, investiţiile fără cap au lovit şi un alt domeniu extrem de sensibil, care ţine tocmai de şansa noastră ca societate de a ne face bine, şi anume educaţia. Astfel, multe investiţii inutile s-au făcut în şcoli, unde nevoia de finanţare este atât de mare încât este puţin probabil să-şi imagineze cineva că şi aici banii se pot arunca pe fereastră. Acest lucru se întâmplă totuşi la Botoşani, unde avem o mulţime de exemple în care banii au fost risipiţi pur şi simplu, ridicându-se şcoli şi grădiniţe moderne în sate în care nu mai sunt copii.

Ignorarea totală a fenomenului depopulării a dus astfel şi la alte investiţii ratate, în educaţie sau sănătate, despre care vom relata pe larg în materialul următor.

*Material realizat în cadrul proiectului EPIC, finanțat de Internews

-Sebastian GHEORGHIU
-Tudor CHIRIAC
-Cristian MOROŞANU
Știai că poți susține Monitorul fără să scoți bani din buzunar? Durează mai puțin de un minut să redirecționezi 3,5% din impozit către asociația noastră. Completaţi formularul de mai jos, iar de restul ne ocupăm noi.
Deja ai votat!
Botoșani
cer senin
11 ° C
14.6 °
10.6 °
64 %
2.3kmh
0 %
mar
20 °
mie
20 °
joi
21 °
vin
22 °
sâm
16 °

CARICATURA ZILEI

POZA ZILEI

  Antrenorul FC Botoșani cățărat pe gard pentru ultimele indicații la meciul cu Dinamo.

EDITORIAL

De când am intrat în Uniunea Europeană banii au curs gârlă, mult peste 70 de miliarde de euro, continuă să vină și vor mai...

EPIGRAMA ZILEI

S-a enervat și a urlat De s-a cutremurat orașul Când și-a găsit soțul în pat Cu ... iepurașul!   -Dumitru MONACU

HAPPY CINEMA

POLITICĂ EDITORIALĂ

Politica editorială a Monitorului de Botoșani

Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...

ÎN ATENȚIA CITITORILOR

În atenţia cititorilor

Este foarte important pentru redacţia noastră  să ofere cititorilor  posibilitatea de a comunica cu noi  rapid şi uşor. Astfel, pentru: - a ne aduce la...

MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ

Codul de conduită al jurnalistului

În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise: - Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...