Matematica şi algoritmii pun bazele noii agriculturi botoşănene. Un nou material „Monitorul” vă arată cum inovarea şi digitalizarea schimbă perspective, pornind de la ce punem la rădăcinile plantelor.
La Bucecea, trei foşti colegi de facultate au pus pe picioare o afacere digitalizată care stă la rădăcina agriculturii. La propriu, pentru că aceştia produc îngrăşăminte naturale cu o tehnologie asistată digital. Totul se face după o reţetă secretă, atât în faza combinării ingredientelor, cât şi la tehnologia care face posibil acest lucru.
„Putem spune că transformăm un domeniu tradițional într-un laborator de inovație. Producem îngrășăminte specializate pentru agricultură. Nu doar că apelăm la tehnologii noi, suntem constrânși să le utilizăm”, explică administratorul Alexandru Potoroacă.
De la ce a pornit ideea
„Provocarea pentru noi a fost să facem o reţetă în care îngrăşământul este eliberat treptat, la momentul oportun, indiferent de condiţiile meteo. Lucrările agricole nu pot fi efectuate oricând, deoarece presupun costuri suplimentare şi oricum nu pot fi aplicate după ce plantele ating o anumită maturitate”, spune administratorul.
Ce vrea să spună fermierul este că în agricultura intensivă asigurarea nutrienţilor este cheia succesului. Asta pentru că azotul, unul dintre elementele vitale plantelor, este „spălat” când plouă sau se evaporă când este soare. Miza pentru cei trei antreprenori a fost să dezvolte un îngrăşământ care asigură constant hrana plantei, indiferent de condiţiile meteo.
O idee dintr-un laborator de cercetare american s-a combinat cu o substanţă naturală descoperită în India şi cu un plan de afaceri gândit la Bucecea. Rezultatul este un îngrăşământ unic pe piaţă, cu eliberare treptată, exact cum au nevoie plantele în noile condiţii meteo tot mai capricioase. Îngrăşământul este fabricat cu o linie de producţie care există doar la Bucecea.
O afacere care nu este pentru oricine
„De la idee la produs finit au trecut ani. Este un domeniu foarte bine reglementat. A durat până am găsit noi formula ideală. Primii doi ani au fost dedicați autorizărilor şi testelor, iar de trei ani producem efectiv. Totul este omologat, testat, controlat”, spune administratorul.
Un utilaj precum cel de la Bucecea costă jumătate de milion de euro, echivalentul a vreo cinci apartamente.
Succesul inovaţiei a fost atât de mare, încât antreprenorii şi fabricantul au dezvoltat linii de producţie mobile.
Îngrăşământul poate fi produs de acum în locuri diferite, direct în ferma care-l solicită.
25% mai mult cu digitalizarea
„Din fericire pentru mine, am înțeles repede cât de importantă e matematica în agricultură”, spune antreprenorul. „Am văzut firme care au dat faliment din lipsa calculelor exacte. Noi nu am ajuns acolo. Am învățat din greșelile altora: fără matematică, pierzi tot”, continuă acesta.
În fabrica de la Bucecea, fiecare rețetă de îngrășământ e calculată matematic, în funcție de culturi, sol și scop.
„Lucrăm cu formule, nu cu presupuneri. Calculăm coeficienți de absorbție, timpi de eliberare, proporții. Este o știință aplicată. Matematica este noul limbaj al fermierului. Agricultura nu mai e doar pământ și transpirație. E algoritm, e calcul, e analiză”, conchide Alexandru Potoroacă.
„Anul trecut am testat prima dată îngrășămintele cu eliberare controlată”, povestește un fermier aflat la câteva zeci de kilometri de Bucecea. „Rezultatul a fost că am redus consumul de azot cu aproape 20%. Recolta a fost mai uniformă și mai curată. Dacă scad costurile cu îngrăşămintele, eficientizarea lucrărilor agricole şi iau în calcul recolta mai bună, am un randament în creştere cu până la 25%”, a spus acesta.
Prin intermediul aplicațiilor de telefon, fermierii pot monitoriza digital solul pentru a afla umiditatea, pH-ul și când e momentul optim de aplicare a fertilizanţilor.
„E o diferență uriașă față de anii în care mergeam pe instinct”, spune şi administratorul companiei din Bucecea.
Datele adunate şi de ceilalţi fermieri care folosesc produsele de la Bucecea confirmă tendința. Consumul de îngrășăminte scade cu 15-25%, pierderile prin levigare se reduc cu peste 30%, iar recoltele sunt mai bune. Mix-ul de reţete şi tehnologii digitale creşte randamentul total cu până la 25%.
„Fără automatizare am închide”
„În ziua de azi, doar cu ajutorul tehnologiei poţi spera să ai succes. Altfel, cu siguranță rămâneam undeva în urmă cu 100 de ani, cum era înainte agricultura. Pe vremuri, natural se făcea cu calul, dar și producțiile erau minime, de subzistență”, spune Alexandru despre saltul asigurat de tehnologie.
Administratorul spune că dacă ar trebui să facă volumele de acum cu munca fizică a oamenilor concluzia ar fi una singură.
„Cu siguranţă am renunţa la acest business. Pentru că este un domeniu în care este nevoie de volume, iar volumele cu oameni nu se pot realiza”, concluzionează Alexandru Potoroacă.
Tinerii se întorc la câmp. Altfel.
Dacă cei 100 de mii de botoşăneni plecaţi peste hotare s-ar întoarce vreodată înapoi în judeţ, sigur nu o vor face la munca fizică în agricultură. Noua agricultură le este rezervată mecanizatorilor şcoliţi în Germania, Franţa, Olanda sau în hub-urile de tehnologie din România.
Printre cei care vor să facă agricultură sunt mulţi tineri. Dacă unii vin cu studii superioare în domeniu, cum ar fi agronomie sau IT, alții doresc să se supraspecializeze când realizează că le place tot mai mult meseria.
„La unii dintre angajați le plătesc facultatea. Acum tinerilor agricultori le place să lucreze cu noua provocare tehnologică”, spune un alt fermier, Cristian Andrici, din Leorda.
La rândul său, administratorul Agerex confirmă această tendință:
„Vin tineri care înțeleg limbajul tehnologiei, dar vor să-l aplice în agricultură. Ei vor fi generația care va face saltul real”.
Acesta adaugă că fără digitalizare nu se mai poate face agricultură.
„E un drum fără întoarcere, dar e drumul corect”, este verdictul clar al lui Alexandru Potoroacă.
Hub într-o rețea națională
Fabrica de la Bucecea funcționează deja ca un hub agricol digital, la care sunt conectaţi fermieri din mai multe județe.
„Lucrăm cu fermieri din Suceava, Iași, Neamț, Botoșani, dar și din sudul țării. Avem baze de date cu analize de sol, tipuri de culturi, condiții climatice. Din toate acestea reiese o imagine de ansamblu, care ne ajută să dezvoltăm formule mai eficiente. Cu cât ai mai multe date, cu atât deciziile sunt mai bune”, explică acesta.
El vede în asta viitorul agriculturii românești:
„Când fermierul și producătorul colaborează pe bază de date, nu pe intuiție, agricultura devine sustenabilă. Noi vrem să construim exact acest ecosistem.”
„S-a produs deja o revoluție”
„Digitalizarea nu înseamnă doar computere, ci și mentalitate. Când un fermier local începe să folosească date în loc de presupuneri, s-a produs deja o revoluție.
Fabrica de la Bucecea arată că tehnologia poate fi integrată fără a aliena omul.
E o formă de evoluție naturală”, spune Cristian Delibaș, directorul Direcției Agricole Botoșani.
Specialiștii spun că, în mod paradoxal, tehnologia reînvie un spirit de cooperare pierdut în ultimele decenii.
„Când fermierii împărtășesc date, experiențe, modele de lucru, creează o comunitate digitală – o nouă formă cooperativă”, explică administratorul. „Nu e bazată pe constrângeri, ci pe informație. Iar informația e cea mai valoroasă resursă de azi”, conchide Alexandru Potoroacă.
Modele europene de digitalizare agricolă
În Germania, digitalizarea în materie de îngrăşăminte înseamnă utilizarea de senzori de sol și platforme cloud care ajustează automat fertilizarea pe scară largă.
În Franța, statul investește masiv în ferme complet automatizate, cu tractoare fără șofer și sisteme AI de analiză a solului.
La noi încep să apară utilajele complet automatizate şi conectate la satelit, dar acestea funcţionează disparat, deocamdată în fermele smart ale unor fermieri inovatori care lucrează câteva mii de hectare. Eficienţa maximă este dată însă atunci când se lucrează pe zeci de mii de hectare.
Marea Britanie a implementat programe de digitalizare integrată „Farm to Fork” („De la fermă la furculiţă”), prin care monitorizează întreg lanțul alimentar pentru o agricultură sustenabilă.
România are, până acum, inițiative izolate şi private, precum cea de la Bucecea, care arată că există potențial, dar lipsește o strategie unitară.
Agricultura românească în contextul global
Potrivit fermierilor botoşăneni, inovarea şi dotările din agricultură vor înclina balanţa în viitorul apropiat. Deocamdată, într-o piață dominată de giganți agricoli, România joacă un rol modest, deşi are potenţial.
„Noi nu avem forța lor, dar avem idei. Reţetele noi sau exemplele precum linia noastră mobilă pot fi un pas spre descentralizarea producției agricole. E un model flexibil, eficient și aplicabil oricărui tip de fermă”, mai spune administratorul de la Bucecea.
De la Bucecea la Bruxelles
Într-un colț al fabricii de la Bucecea, pe un panou sunt afișate planurile pentru următorii ani: extinderea liniei mobile de producție, parteneriate cu universități agricole, implementarea unui sistem de trasabilitate digitală pentru fiecare lot produs.
„Vrem ca fiecare sac de îngrășământ să poată fi urmărit digital, de la fabrica noastră până în solul unde ajunge. E transparent, eficient și european”, spune antreprenorul.
Astfel, într-un județ care a trăit decenii din agricultura tradițională, fabrica de la Bucecea devine un exemplu despre cum digitalizarea lucrează direct la rădăcina acestui domeniu şi îl consolidează cu date, formule și inovație.
Material realizat în cadrul proiectului „DigiTup”, cu finanțarea EDGE Institute.
– Cristian MOROŞANU
– Tudor CHIRIAC
– Anamaria IONEL
Puteţi citi primul material din serie aici:
