Tehnologia a schimbat din temelii o fermă din Botoşani. Un nou material „Monitorul” vă arată cum digitalizarea elimină peste jumătate din sarcinile oamenilor şi deschide calea spre noi oportunităţi de dezvoltare.
La marginea municipiului Botoşani, în Cătămărăşti, tehnologia a devenit coloana vertebrală a producției în cea mai modernă fermă avicolă. Senzori şi algoritmi monitorizează totul, iar deciziile se iau şi de la mii de kilometri.
„Este o fermă construită pentru anul 2025, chiar şi pentru viitor. Este complet automatizată și funcționează autonom”, explică administratorul Cătălin Todireanu.
Medic veterinar de profesie, acesta duce mai departe o afacere de familie care a surprins evoluţia zootehniei zeci de ani, de la comunism la era digitală.
Senzori pentru tot
„Avem senzori pentru toți factorii de microclimat: temperatură, umiditate, amoniac, dioxid de carbon. Toți transmit datele către un calculator central, iar pe baza acestor informații sistemul reglează automat ventilația, admisiile de aer, fluxurile. Asta înseamnă o fermă autonomă”, arată administratorul.
Tehnologia ține cont nu doar de ce se întâmplă în interior. Inovaţia porneşte de la modul în care sunt construite halele. O pătură de aer cald persistă tot timpul în partea de sus şi permite reglarea continuă a temperaturii.
„Stația meteo exterioară, cu senzori de temperatură și umiditate, ne ajută la reglarea temperaturii. Dacă afară este foarte frig, sistemul limitează singur introducerea aerului rece. Se creează o depresiune, aerul proaspăt intră la nivelul acoperișului, unde preia căldura acumulată și ajunge încălzit la nivelul puiului”, afirmă Cătălin Todireanu.
Procesul este esențial.
„Toată hala este construită pentru confortul puilor şi calitatea lor. Dacă te uiți și vezi puii distribuiți uniform, cum este acum, nu adunați într-un colț, înseamnă că atmosfera este perfectă. Asta este semnul cel mai clar”, spune medicul veterinar.
Apa și furajul sub control matematic
„Calculatorul știe şi câtă apă trebuie să consume puiul, conform vârstei, și cât consumă în realitate. Dacă apare o diferență, primim alarme”, afirmă administratorul.
Practic, digitalizarea permite depistarea eventualelor probleme înaintea omului. Sistemul se autoreglează, iar când nu reuşeşte sau când este ceva mai serios raportează situaţia.
La fel se întâmplă și cu hrana.
„Furajul vine în cisternă, se descarcă direct în silozurile exterioare, apoi ajunge automat în liniile de furajare. Ideal, din momentul în care este produs până ajunge la pui nu este atins de nimeni”, aceasta este esența biosecurității moderne descrisă de Cătălin Todireanu.
Biosecuritatea este atât de importantă, încât puţinii oameni care lucrează aici au echipamente distincte. Dacă un muncitor cu cizme galbene este văzut în zona albastră, se dă imediat alarma.
Calculatorul nu se plictiseşte
Digitalizarea nu este un moft, spune fermierul.
„Oamenii sunt din ce în ce mai puțini și oricum metodele moderne lasă loc de mai puține greșeli.
O eroare într-o fermă de păsări poate însemna pierderi foarte mari. Realitatea e că oamenii pot sări peste paşi de securitate, dar calculatorul nu greşeşte, el poate face repetitiv aceeaşi operaţie fără să se plictisească”, afirmă Cătălin Todireanu.
De la sacul cu furaj la tabletă
Diferența dintre zootehnia de ieri și cea de astăzi este uriașă.
„Din câte mi-a povestit tata, înainte lucrau 40-50 de oameni într-o fermă. Furajul venea cu sacul, se descărca manual, se căra din siloz. Astăzi, aceeași fermă funcționează cu un număr minim de angajați. De la 50 s-a ajuns la maxim cinci. Fără digitalizare, acest lucru ar fi imposibil”, mai spune fermierul.
Cantitate sau calitate?
Deși tehnologia permite densități mari, fermierul a ales o altă strategie: „este clar că acum vorbim în primul rând de calitate. Cantitate se putea face şi înainte. Prefer să fie mai rari, să aibă spațiu, să fie sănătoși. Chiar dacă uneori mă afectează financiar, liniștea mea și sănătatea puiului sunt mai importante”.
Această abordare se vede și în relația cu consumatorii: „vindem și în viu, la populație. Pentru om, puiul este o investiție. Nu îți permiți să vinzi un produs slab”.
În cele trei hale ale fermei cresc aproximativ 100.000 de pui, deşi s-ar putea produce mult mai mult.
Matematica din spatele fiecărui kilogram
Zootehnia modernă este un lanț integrat de calcule.
„Noi suntem o verigă. Prima verigă ar fi reproducția, apoi incubația.
Venim noi cu ferma, avem FNC-urile (furaje şi nutreţuri combinate, n.r.) care-s altă verigă. Și ultima e abatorul. Deci un sistem integrat în care noi suntem o parte mică, dar totul e matematică. Uitați, azi am făcut cântar, este un ghid de creștere a puiului, suntem exact pe ghid. Asta înseamnă că toţi din circuit şi-au făcut treaba. Puii din România sunt între cei mai buni din Europa, eu vreau ca puii din Botoșani să fie cei mai buni din România. Punct”, este explicaţia dată de Cătălin Todireanu.
Digitalizarea care elimină stresul
„Ca administrator al unei firme, digitalizarea îți ia minim jumătate din tot ce înseamnă stres. Este una să primești alarmă pe telefon și să te uiți că e un pic temperatura mai mare pentru că e caniculă afară. Și alta e să stai fizic în fermă, să vezi toți senzorii de temperatură și să constaţi «stai că în față am 30 de grade și în spate am 33-34», trimiți pe cineva, du-te repede, deschide ventilatorul X, du-te, dă la coarbă la admisii să se deschidă și astea. Digitalizarea îţi permite să te gândeşti la dezvoltare, să iei măsuri fără să fii legat fizic de fermă”, declară Cătălin Todireanu.
Fermă controlată din Germania
Administratorul a aflat despre ferma autonomă la simpozioanele despre digitalizare la care a participat.
„Eu sunt veterinar, n-ai cum să ştii şi IT, şi soft. Chiar dacă ştii IT, nu ştii softul. Şi atunci furnizorul echipamentelor vine cu un abonament, în care efectiv un tehnician din Germania intră prin internet în calculatorul fermei, tu accepţi să îţi ia decizii. De exemplu, să spunem că a crescut umiditatea în fermă, el se uită pe staţia exterioară, pe senzor de umiditate, vede, băi, a plouat, n-a plouat. Păi dacă n-a plouat, înseamnă că e ventilația prea mică. Și atunci introduce niște factori de corecție în algoritmul softului, prin care crește ventilația până ajunge umiditatea la factorul care trebuie, da? Lucru pe care tu nu-l faci. Calculatorul îl face”, explică fermierul despre beneficiile digitalizării.
Cifrele din spatele investiţiei
Costurile unei ferme avicole autonome este de milioane de euro.
„Proiectul iniţial ajunge undeva la 2,2 milioane de euro, dar s-a trecut şi se va trece de această sumă. Partea bună este că, de asta am şi spus că sunt mulţumit, cofinanțarea noastră este de 20%, față de AFIR, care este de 35%”, afirmă Cătălin Todireanu.
Proiectul a fost finanțat prin Ministerul Agriculturii, cu sprijinul Direcției Agricole Botoșani.
„A mers foarte bine. Nu am avut probleme, chiar dacă au fost schimbări de guvern”, spune fermierul.
Acesta consideră că statul trebuie să sprijine astfel de proiecte.
„Dai bani unor oameni cu experiență. Îi recuperezi prin taxe, creezi locuri de muncă și ai mâncare produsă în România”, adaugă antreprenorul.
Viziune pe termen lung
Reprezentanții Direcției Agricole spun că acesta este rezultatul investițiilor din ultimii ani.
„Odată cu aderarea la Uniunea Europeană, dar şi prin fondurile naţionale, s-au văzut schimbări majore în exploatațiile agricole, prin echipamente și utilaje de ultimă generație. Iată că și în agricultură se poate, sunt fermieri de succes care au investit, au avut curaj, lucrează cu dedicare și rezultatele apar”, spune Cristian Delibaş, directorul Direcţiei Agricole Botoşani.
Practic, de la îngrăşăminte, cereale, furaje, zootehnie și procesare lucrurile încep să se lege.
„Suntem pe drumul bun în care putem face un fel de economie circulară, totul se leagă și producem cu valoare adăugată, integrat, digitalizat, pentru noi, pentru Botoșani și pentru România. Asta ne și dorim, ca să avem acel circuit de producție care să aducă plus valoare atât comunității locale, comunității judeţene și la nivel naţional şi, de ce nu, chiar la nivel european”, conchide Cristian Delibaş.
Material realizat în proiectul „DigITup” derulat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), cu susținerea EDGE Institute.
– Cristian MOROŞANU
– Tudor CHIRIAC
– Anamaria IONEL
Materialele precedente din serie le puteţi citi aici:
