La regia de apă este vânzoleală mare. Bun, nu jos, la pălmași, că acolo nu cresc lefurile, ci sus, la șefi, unde este aerul rarefiat și sălăroaiele pe măsură. După ce Carlos, fostul șef, și-a băgat demisie de bunăvoie și silit de nea Costică cel Nou, preșul de la cejeu, un nou star se contura pe firmament dar și acesta a fost mătrășit pentru a-i face loc lui Albert. Dânsul, ca să fie sigur că pupă totuși ceva, candidează și la consiliul de administrântori, că și acolo e o pâine de mâncat și-un săculeț cu bani de luat. Iar în rest are să fie apă, șefi și bucurie.
