Cu același entuziasm ca și până acum, a declarat nea Costică, preșul cejeului, că va lucra, indiferent cine iese președinte. Cu așa o promisiune electorală ne-am mai liniștit, credeam cu toții c-o s-o lase mai moale, că prea s-a epuizat în ăști ani de când conduce pre un drum (neasfaltat și plin de hârtoape, dar în rest chiar foarte lin), numai de el știut, destinele giudețului care a dat țării sute de genii, bașca doi sfinți. Toată problema e că entuziasmul lui molipsitor a devenit epidemic, adăugându-se la pesta porcină, rujeolă, ebola și alte nenorociri, și e taaare greu de eradicat, mai ales după trei decenii în care a frecat duda, cu singurul rezultat evident că măcar duzii nu s-au mai înmulțit, dar nici nu s-au împuținat.
