Punerea în raclă a brâului Maicii Domnului

Apostolul Toma, nefiind prezent la înmormântarea Maicii Domnului, a primit Sfântul Brâu ca dovadă a învierii și înălțării ei cu trupul la cer. Acesta a fost țesut de Maica Domnului din păr de cămilă. Până în secolul al IV-lea, Brâul s-a păstrat la Ierusalim. Arcadie, fiul împăratului Teodosie cel Mare (379-395), aduce Cinstitul Brâu la Constantinopol în 395.

În sec. al X-lea, în urma vindecării sale miraculoase, împărăteasa Zoe, soția lui Leon cel Înțelept, a brodat Brâul cu fir de aur și l-a reașezat în racla dăruită de împăratul Arcadie. Evenimentul reașezării Brâului în raclă este pomenit, în calendarul ortodox, la 31 august.

Mai târziu, în secolul al XIII-lea, trimișii regelui bulgar Ioniță Caloian iau Brâul de la Constantinopol. În secolul al XIV-lea, cneazul sârb Lazăr I (1372-1389) dăruiește Brâul mănăstirii Vatoped din Muntele Athos. După cercetările altora, acest Brâu a fost dăruit mănăstirii de împăratul bizantin Ioan Cantacuzino (1347-1355).

Între anii 1512 și 1520, domnitorul Ţării Românești, Neagoe Basarab, a înnoit incinta mănăstirii Vatoped și a construit un paraclis cu hramul „Brâul Maicii Domnului”. Acesta a fost reparat în 1794 tot cu ajutoare românești, iar în secolul al XIX-lea România a dăruit paraclisului o nouă catapeteasmă. De asemenea, racla de argint în care se păstrează Brâul la mănăstirea Vatoped a fost confecționată în secolul al XVIII-lea în Ţara Românească. Este vorba de fapt numai despre o parte din Brâu, pentru că alte două parți ale acestuia au fost dăruite în anul 1522 mănăstirii de maici Kato Xenia, situată la 50 km de Volos (Grecia).

În perioada 12-15 octombrie 2001, racla cu Brâul Maicii Domnului de la mânăstirea Kato Xenia s-a aflat la Iași cu ocazia hramului Catedralei mitropolitane – Cuvioasa Parascheva, 14 octombrie. Evenimentul a marcat totodată împlinirea a 600 de ani de la recunoașterea Mitropoliei Moldovei de către Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol (26 iulie 1401) împreună cu moaștele întregi ale Sfintei Parascheva și cu fragmente din moaștele Sfântului Gheorghe.

 

– Preot Sandu OLIVIAN

 

Deja ai votat!