Vechiul Testament a fost tradus din limba ebraică în limba greacă de 70 de înțelepți, din porunca lui Ptolemeu, regele Egiptului. Printre aceștia s-a numărat și Sfântul și Dreptul Simeon. În momentul în care a ajuns la textul din Isaia 7,14: „Iată fecioara va lua în pântece și va naște fiu”, a înlocuit cuvântul „fecioara” cu „femeie”, gândind că nu este posibil ca o fecioară să nască. Pentru necredința sa, Dumnezeu i-a făgăduit că nu o să moară până nu va vedea pe Mesia născut din Fecioara (Luca 2, 25-26). La 40 de zile de la nașterea lui Hristos, s-a împlinit făgăduința făcută de Dumnezeu, căci Sfântul și Dreptul Simeon, îndemnat de Duhul Sfânt, l-a luat în brațe pe Cel născut din Fecioara și a spus: „Acum slobozește pe robul Tău, Stăpâne, după cuvântul Tău, în pace, că văzură ochii mei mântuirea Ta”. Această rugăciune „Acum slobozește”, este rostită de noi la fiecare slujbă a Vecerniei, adică la începutul unei zile liturgice.
Dreptul și Sfântul Simeon a vestit și răstignirea lui Hristos, în momentul în care i-a spus Fecioarei Maria că prin sufletul ei va trece sabie. Și așa, mulțumind lui Dumnezeu, s-a mutat cu pace la adânci bătrâneți, pentru că se scrie despre dânsul că a trăit 360 de ani.
Sfânta Prorociţă Ana
Era fata lui Fanuil, din neamul lui Așer. După ce a locuit cu bărbatul ei șapte ani, acesta săvârșindu-se prin moarte, ea a rămas la Templu toată viața ei, zăbovind cu rugăciunea și cu postul. Ținând acest fel de viață în chip neobosit, ea s-a învrednicit a vedea pe Domnul, când a fost dus la Templu, la patruzeci de zile de la nașterea Sa în trup, de Preasfânta Lui Maică și de dreptul Iosif. Și mulțumind lui Dumnezeu, Ana a prorocit despre Dânsul, către toți cei ce se aflau în Templu (Luca 2, 38).
Sfântul Nicolae al Japoniei
Cu numele de botez Ivan Dimitrievich Kasatkin, a dus Ortodoxia în Japonia în secolul al XIX-lea. În 1861, el a fost trimis de Biserica Ortodoxă Rusă la Hokkaido, ca preot al capelei consulatului rus. Cu toate că guvernarea shogunilor interzicea japonezilor convertirea la creștinism, destul de curând, câțiva vecini au început să viziteze frecvent capela. În aprilie 1868, trei dintre ei s-au convertit, aceștia fiind primii convertiți în Japonia.
În afară de câteva călătorii scurte, Sfântul Nicolae a rămas în Japonia chiar și în timpul războiului ruso-japonez (1904-1905) și a răspândit Ortodoxia în toată tara, fiind hirotonit primul episcop al Bisericii Ortodoxe a Japoniei.
Datorită personalității deosebite a Sfântului Nicolae, cât și a harului pe care îl avea, la sfârșitul vieții sale aproximativ 30.000 de japonezi se botezaseră și biserica era slujită de aproximativ 300 de preoți. Împreună cu Sfântul Nicolae au fost și doi călugări misionari basarabeni, Anatolie și Iacob Tihai.
Nicolae a fondat Catedrala din Tokyo, în districtul Kanda, și a petrecut peste jumătate de secol acolo; de aici numirea de Nikorai-Do dată de credincioșii Catedralei Învierii Domnului din Tokyo.
– Preot Sandu OLIVIAN
