duminică, mai 29, 2022
AcasăSărbătoarea ZileiSfânta muceniță Alexandra împărăteasa

Sfânta muceniță Alexandra împărăteasa

A fost soția împăratului Dioclețian; deci văzând ea că Sfântul Gheorghe era chinuit în felurite chipuri spre moarte, dar că în chip minunat rămâne viu și sănătos, s-a înfățișat împăratului, în vreme ce aducea el jertfă idolilor, şi s-a mărturisit pe sine creștină înaintea împăratului. De aceea a fost pusă în închisoare; după acestea, dându-se hotărâre ca să fie tăiați Gheorghe și Alexandra, aflând ea aceasta în închisoare s-a rugat lui Dumnezeu, și și-a dat sufletul. Iar Apolo şi Isachie și Codrat, fiind slugi împărătesei Alexandra, și văzând-o pe ea că a renunțat la toate pentru Hristos, au crezut și ei și au murit pentru El.

Sfântul Ianuarie

A fost episcopul orașului Benevento din Italia, a primit mucenicia la anul 305, în timpul persecuțiilor împăratului Maximian. Sfântul Mucenic Ianuarie a fost supus la numeroase chinuri, suferind torturi de neimaginat, dar pe care el le-a îndurat cu blândețe, întărit fiind de harul Duhului Sfânt.

Trupul Sfântului Mucenic Ianuarie l-au dus în Napoli, îngropându-l în biserică. Au fost consemnate numeroase minuni petrecute la mormântul Sfântului Ianuarie. Dintre acestea amintim minunea care s-a făcut unei văduve, al cărei fiu a înviat, după ce ea a luat icoana Sfântului Ianuarie şi apoi a așezat-o pe trupul fiului ei mort.

Joia Mare

Prăznuim în această zi spălarea picioarelor ucenicilor de către Hristos, Cina cea de Taină în cadrul căreia Mântuitorul a instituit Taina Sfintei Euharistii, rugăciunea arhierească şi începutul Patimilor prin prinderea Domnului.

În cadrul Cinei cea de Taină a fost instituită Sfânta Euharistie. Cina cea de Taină a avut loc după spălarea picioarelor de către Mântuitorul Iisus Hristos. Facem precizarea că pentru poporul evreu Paștile semnifică trecerea din robia egipteană la libertate. În amintirea acestui eveniment, fiecare familie iudaică sacrifică un miel şi-l mănâncă cu azimă şi ierburi amare. Azima este simbolul robiei, al mizeriei îndurate ca robi, iar ierburile amare semnifică viața petrecută de israeliți în timpul robiei egiptene.

Mielul jertfit şi mâncat de evrei când serbau Paştile era o prefigurare a lui Hristos, Mielul lui Dumnezeu Care ridică păcatele lumii (Ieșirea 12, 46) şi Se oferă ca hrană pentru viața veșnică.

La această Cină, Mântuitorul Se dăruiește pe Sine sub chipul pâinii şi al vinului. S-a dăruit și continuă să Se dăruiască în cadrul fiecărei Liturghii.

După Cină, Hristos merge împreună cu ucenicii Săi în grădina Ghetsimani. Se roagă înainte de Patimile Sale pentru Sine, pentru Apostoli şi pentru toți credincioșii: „Părinte, a venit ceasul! Preaslăvește pe Fiul Tău, ca şi Fiul să Te preaslăvească, precum I-ai dat stăpânire peste tot trupul, ca să dea viața veșnică tuturor acelora pe care Tu i-ai dat Lui… Părinte Sfinte, păzește-i în numele Tău, pe care Mi i-ai dat ca să fie una precum suntem şi Noi… Dar nu numai pentru ei Mă rog, ci şi pentru cei ce prin cuvântul lor vor crede în Mine, ca toți să fie una, după cum Tu, Părinte, întru Mine și Eu întru Tine, așa şi aceștia în Noi să fie una, ca lumea să creadă că Tu M-ai trimis”.

Tot în noaptea aceasta urmează vânzarea, prinderea și judecata Mântuitorului, fuga ucenicilor, trădarea lui Petru, regretul și moartea lui Iuda.

În biserici se face Denia celor 12 Evanghelii  în care se va prezenta tot supliciul Mântuitorului.

 

– Preot Olivian SANDU

Deja ai votat!
Articolul precedentTot despre promovare – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Articolul următor
Botoșani
cer fragmentat
20.6 ° C
20.6 °
20.5 °
49 %
4.7kmh
63 %
Dum
21 °
lun
23 °
mar
23 °
mie
25 °
joi
26 °
RON - Română (nou) leu
EUR
4,9492

CARICATURA ZILEI

POZA ZILEI

După ce tot spui sănătate la stat ca la privat și treci pe la spital.

EDITORIAL

După ce în urmă cu aproape un an și jumătate lansa în eter un reușit videoclip muzical mustind de cultură și patriotism local intitulat...

EPIGRAMA ZILEI

Cu sâni mari, cu glezne fine Și fuste de-un sfert de cot, Ele spun că-arată bine, Eu spun că arată ... tot! -Dumitru MONACU

HAPPY CINEMA

POLITICĂ EDITORIALĂ

Politica editorială a Monitorului de Botoșani

Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...

ÎN ATENȚIA CITITORILOR

În atenţia cititorilor

Este foarte important pentru redacţia noastră  să ofere cititorilor  posibilitatea de a comunica cu noi  rapid şi uşor. Astfel, pentru: - a ne aduce la...

MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ

Codul de conduită al jurnalistului

În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise: - Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...