Sf. Grigorie de Nyssa spune că Intrarea Maicii Domnului în Biserică se sărbătorea chiar înainte de sec. al IV-lea; Sf. Andrei Criteanul (sec. al VII-lea) vorbește despre felul în care se ținea sărbătoarea la Ierusalim, iar Sfinții Gherman și Tarasie (sec. al VIII-lea) au rostit cuvântări cu prilejul acestei sărbători.
Cât privește ziua de 21 noiembrie, ea reprezintă data sfințirii bisericii cu hramul Intrarea Maicii Domnului în Biserică, construită nu departe de ruinele Templului de către împăratul bizantin Justinian cel Mare.
În Apus acest praznic închinat Maicii Domnului s-a serbat pentru prima dată la Avignon, în 1374, în timpul papei Grigorie al XI-lea, răspândindu-se în timpul papilor Sixt al IV-lea și Sixt al V-lea (sec. XV-XVI).
Așadar, împlinindu-se trei ani de la nașterea Mariei, Sfinții Ioachim și Ana, voind a împlini cu fapta ceea ce au făgăduit cu cuvântul, au plecat spre Ierusalim ducând-o pe Sfânta Fecioară, cale de trei zile, din Nazaretul Galileei la Templul din Ierusalim.
Sigur, nu este vorba de Templul lui Solomon, care a fost distrus de Nabucodonosor pe la 587 î.Hr., ci de Templul lui Zorobabel, construit abia după 70 de ani de la distrugerea primului, în 517 î.Hr.
Pentru a intra în Templul din Ierusalim trebuiau urcate 15 trepte. Ritualul cerea ca iudeii să se oprească pe fiecare treaptă, pentru a rosti câte un psalm din „Psalmii treptelor (119-133)”.
În Sfânta se afla altarul tămâierii, o masă din cedru, placată cu aur, pe care se aflau pâinile punerii înainte și zece candelabre din aur. Iar în Sfânta Sfintelor se afla Chivotul Legii, un chivot în care se păstrau Tablele Legii, mărturie despre revelația lui Dumnezeu și a voii Lui pe Muntele Sinai. El era considerat tronul lui Dumnezeu, fiind o dovadă a propriei Sale prezenţe, revelații și existențe. Însă, Templul lui Solomon a fost de nenumărate ori profanat și jefuit, până când Nabucodonosor l-a dărâmat până-n temelii (587 î.Hr.).
Abia după șaptezeci de ani (516 î.Hr), Zorobabel, la îndemnul profeților Agheu și Zaharia, a refăcut atât Templul, cât și anexele, arhiereu fiind Iosua. De fapt, acesta este Templul în care a intrat Maica Domnului. Templul avea nouăzeci de camere, dispuse pe trei paliere, spune istoricul Iosif Flaviu, încăperi în care, într-o parte, locuiau fecioarele, care erau date spre slujba lui Dumnezeu, până la o vreme; în cealaltă parte locuiau văduvele, cele care se făgăduiau să-și păzească curățenia până la sfârșitul vieții, precum prorociţa Ana, fiica lui Fanuil. Într-o altă parte petreceau bărbații și, în sfârșit, într-o latură diferită locuiau săracii pelerini, care veneau de departe pentru închinare.
În locașul fecioarelor a fost rânduită și micuța Maria până la 15 ani, încă din copilărie să se deprindă atât cu învățăturile sfinte, cât și cu lucrul mâinilor.
Aici, în Sfânta Sfintelor, s-a pregătit Maria, prin lucrarea și adumbrirea Duhului Sfânt, pentru a deveni Templul lui Dumnezeu în anturajul Arhanghelului Gavriil, care o hrănea și îi descifra tainele Scripturilor, pregătind-o pentru înalta chemare rânduită de Dumnezeu.
† Calinic Botoșăneanul
