Sfântul Efrem cel Nou – Marele Mucenic, Marele Tămăduitor, Grabnicul Ajutător în toate nevoile și Marele Făcător de minuni – s-a născut în Grecia pe 14 septembrie 1384 (de ziua Sfintei Cruci). Sfântul Efrem cel Nou este cinstit atât în ziua trecerii sale la Domnul, pe 5 mai, cât şi în ziua aflării cinstitelor sale moaşte, pe 3 ianuarie.
El a rămas orfan de mic, însă a fost mângâiat de harul lui Dumnezeu. La vârsta de 14 ani, a intrat monah în Mănăstirea Buna Vestire, zidită pe locul numit „Colina Neprihăniţilor”, în Grecia.
În mănăstirea de pe Muntele Amomon, lângă Nea Makri, vreme de peste 27 de ani, Sfântul Efrem cel Nou va lua urma lui Hristos, atât în vieţuire curată, cât şi în pătimire înfricoşătoare. După o perioadă, sfântul este hirotonit preot (ieromonah).
În anul 1416, peninsula Atica, unde se afla mănăstirea sfântului, a fost ocupată de turci. Aceştia atacă mănăstirea în anul 1424 şi îi omoară pe toţi călugării. Sfântul Efrem cel Nou a scăpat cu viaţă, deoarece se afla într-o peşteră, lângă mănăstire. Peste un an, a fost găsit însă de turci şi a fost luat rob. Vreme de peste opt luni, turcii l-au supus la chinuri groaznice, a fost pironit cu cuie de un dud, spânzurat cu capul în jos, străpuns cu cuie lungi, de fier şi cu un lemn aprins în abdomen.
Sfântul Efrem cel Nou a trecut la cele veşnice pe 5 mai 1426, la vârsta de 42 de ani, după neînchipuite torturi. Sfintele lui Moaşte au fost descoperite pe 3 ianuarie 1950.
Astăzi, de la ora 9.00, la Biserica „Vovidenia” va fi oficiată Sfânta Liturghie în cinstea Sfântului Efrem cel Nou. La această biserică se află din 2015 o părticică din moaştele Sfântului Efrem cel Nou.
