Ajunul Crăciunului este o sărbătoare plină de obiceiuri şi tradiţii populare. Una dintre acestea spune că azi nu se dă nimic din casă, nu se aruncă nici gunoiul şi nu se împrumută nimic. În Ajunul Crăciunului, preoţii, însoţiţi de copii, trec pe la case pentru a vesti Naşterea Domnului. Pe la case ajung şi colindătorii care sunt răsplătiţi cu nuci şi colaci.
Sfințirea mesei de Ajun și vestirea Nașterii Domnului este o datină veche îndeplinită de preoți. În popor se spune că Ajunul Crăciunului presupune un post aspru. E indicat chiar să se ajuneze până se ivește prima stea de seară, care amintește de steaua observată de magii de la Răsărit. Până atunci nu trebuie să se mănânce nimic și astfel omul va fi sănătos, va avea mult noroc și va fi mai demn pentru Sfânta Împărtășanie.
În mediul rural se mai păstrează tradiţia pregătirii turtelor, care se mai numesc și ”scutecele Domnului”, amintind de cele care au fost folosite la nașterea Mântuitorului. Acestea sunt presărate din timp cu apă călduță, cu zahăr pisat, amestecat cu nucă, sau cu sămânță de cânepă. În seara de Ajun, stăpâna casei așază pe masa de sub icoană o sticlă de vin roșu, la dreapta sticlei farfuria cu turte, o altă farfurie cu bob, prune fierte, iar în cele patru colțuri ale mesei câte un colac. Între cei din partea dreaptă se pune câte un fuior de cânepă despre care, spun unii, că ar fi barba lui Moș Crăciun,
În unele zone rurale se obişnuieşte să se pună o coasă sub faţa de masă, ca să fie toţi ai casei sănătoşi. Alţii stau pe topor, ca să fie sănătoşi şi tari ca fierul. Sub masa de sărbătoare se pune cofa cu apă, ca să le meargă bine vitelor.
Tot în Ajun se împodobeşte şi bradul. Brazii simbolizează Sfânta Treime, iar podoabele semnifică bogăţia şi cunoaşterea.
Ajunul Crăciunului este o zi încărcată de emoţii deoarece în această seară vine Moş Crăciun. Tradiţia creştină spune că ar fi fost proprietarul sau paznicul binevoitor al staulului în care a născut Fecioara Maria. După o altă variantă a legendei, el a fost un om bogat şi rău, care ar fi refuzat să-i dea ajutor Mariei, dar a intervenit soţia sa, Crăciuneasa. De furie că femeia i-a ajutat pe străini, el i-ar fi tăiat mâinile de la coate, dar acestea s-au refăcut.
