De când e lumea și pământul, prostia și hoția au reprezentat cele mai eficiente frâne în dezvoltarea umanității. O sumedenie de lucruri minunate gândite și concepute de către oamenii frumoși ai vremurilor ori au rămas la faza de embrion ori au sucombat din fașă datorită celor două molime de care aminteam. Despre un asemenea lucru minunat conturat de către părinții și bunicii noștri – e vorba de clădirea Teatrului Mihai Eminescu – care se degradează în ritm rapid datorită intemperiilor, s-au scris mii de rânduri fără să se miște ceva concret. Promisiuni, vorbe, declarații și cam atât, în timp ce coana igrasie s-a instalat comod prin zidurile ce au fost ani și ani mângâiate de căldura și aplauzele a câtorva generații de botoșăneni. Din păcate, datorită celor două metehne – prostia și hoția – frumoasa și impunătoarea clădire din buricul târgului a devenit un cadavru de beton care, ca orice cadavru, încet-încet se descompune în materialele elementare din care a fost alcătuit, sub privirile indignate ale concetățenilor noștri. Dar, nu numai clădirea Teatrului Mihai Eminescu este subiectul rândurilor de față ci și un alt impunător cadavru care, de aproape un sfert de veac zace nefinalizat, lăsat cumva în plata Domnului. Casa Domnului din zona gării, avându-i ca patroni spirituali pe sfinții apostoli Petru și Pavel este, fără îndoială un alt exemplu al neputinței umane în fața prostiei și hoției. După cum bine se știe, piatra de temelie a acestui lăcaș de cult a fost pusă înainte de anul 2000, mai exact prin anul 1997. Nu știm dacă sau cu ce sume de bani au contribuit Patriarhia Română, statul român dar din punga enoriașilor s-au tot scurs bani care urmau să conducă la finalizarea edificiului. Din păcate, construcția a bătut și bate pasul pe loc de atâta amar de vreme încât, fără să vrem, ne întrebăm: ce frână a împiedicat înălțarea și desăvârșirea sfintei biserici: prostia sau hoția? Pentru că nici în vremurile de demult când ce se construia într-un an era dărâmat și ars de către năvălitori în câteva ceasuri, nu s-a pomenit ca un asemenea lăcaș să nu poată fi finalizat în mai bine de douăzeci de ani! Apoi, e greu de crezut că nu s-au făcut niște calcule din care să reiasă ce volum de muncă, ce sume de bani și ce durată de timp sunt necesare pentru a duce la bun sfârșit o asemenea construcție. Mirarea și nedumerirea botoșănenilor sunt cu atât mai pregnante cu cât, un alt lăcaș de cult – biserica Sfânta Treime de pe bulevardul George Enescu a fost zămislită cam în aceeași perioadă și este aproape finalizată, chiar dacă mai necesită unele lucrări de finisare. Ce-i drept, în ultimii douăzeci de ani, vreo șapte noi lăcașuri de cult au fost proiectate a fi ridicate în Botoșani, fapt care a făcut ca povara susținerii financiare să cadă greu pe umerii celor trei entități implicate: Patriarhie, stat și enoriași. Din păcate s-a bătut pasul pe loc, biserica din zona gării neavând la momentul actual un acoperiș care să protejeze de intemperii ceea ce, cu mulți, foarte mulți bani s-a construit până azi. Mai mult ca niciodată este nevoie de o evaluare corectă a situației și realizarea unei proiecții bugetare sustenabile, defalcată pe ani și lucrări în așa fel încât să fie readus la viață edificiul din zonă care, în forma lui actuală este o dovadă vie a neputinței semenilor noștri. Neputință care, își are rădăcinile tot într-una din cele două molime: hoția și prostia. Că la cât s-a furat și s-a distrus voluntar sau involuntar în România, suma de bani necesară finalizării clădirii teatrului sau a bisericii menționate reprezintă o minusculă felie din tortul național hăcuit de hoții sau proștii care, aflați în posturi decizionale, ori au dormit în front precum vietățile alea bineștiute, pe coadă, ori au tras pe spuza lor tot ce le-a căzut în mână. Bineînțeles că pe lângă cele două edificii menționate mai sunt și altele, mai mici care au devenit deja parte integrată din cotidian. Ne-am obișnuit cu ele așa, nefinalizate sau nerenovate, acceptând o realitate anapoda într-un asemenea hal încât, normalitatea, firescul, frumosul, plăcutul sau utilul tind să devină fantasmagorii. Acestea ar trebui să fie temele de campanie ale politicienilor și nu creșterea salariilor, pensiilor sau ale ajutoarelor sociale. Pentru că de treizeci de ani, doar cu asemenea clișee se prezintă ai noștri politicieni în campaniile electorale iar cei care le dau votul nici măcar o clipă nu realizează că de fapt, alegându-i pe acești populiști și demagogi, aleg prostia și hoția!
Prostia și hoția – Dumitru MONACU, scriitor
De MonitorulBT
0
Deja ai votat!
Articolul precedent
ARTICOLE SIMILARE
Editorial
Strategii ciudate și penele papagalului – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Schimbările „spectaculoase” în cadrul strategiilor electorale ale partidelor apărute pe ultima sută de metri sunt semne că, pe undeva, societatea dă semne de revenire...
Editorial
„Broscuțele” și turnul Primăriei – Dumitru MONACU, scriitor
Nu am idee câtă lume cunoaște pilda cu broscuța surdă și, de aceea, pentru a fi sigur că voi fi înțeles așa cum trebuie...
Editorial
Aceleași poteci, alți parveniți – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Ați auzit ce isprăvi a mai comis Marcelașul cel Viteaz în ultimele zile? Ar cam trebui. Nu de alta, dar românilor le place să...
Editorial
Cu stângul în dreptul – Virgil COSMA, jurnalist
Nici n-a început bine campania electorală și deja ne este silă de ceea ce vedem și auzim, deși știam ce ne așteaptă. Cum deja...
Editorial
„Marea duhoare” de la Bucecea – Dumitru MONACU, scriitor
În urmă cu ceva timp, la o oră de maximă audiență, un important post de televiziune național ne aducea la cunoștință – în urma...
Editorial
Armată obligatorie, dar nu tot pentru voi – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Idioțenia cu armata obligatorie este o temă foarte dragă atât românașilor de rând, cât și politicienilor, iar în ultima vreme discuțiile pe marginea subiectului...
Editorial
Campania ciudaților – George LAZĂR, director
Ca la fiecare patru ani, înainte de începerea cursei electorale, stâlpii electrici ai județelor, în special cei din orașe, s-au umplut cu postere cu...
Editorial
Oameni care sunt: Florin Egner – Dumitru MONACU, scriitor
Am stat foarte mult în cumpănă dacă și cum să scriu despre fostul edil al Botoșaniului. Faptul că aș putea fi acuzat de o...
Editorial
Doar din grijă pentru români – Ciprian MITOCEANU, scriitor
De ceva timp suntem efectiv striviți de campania electorală, iar cei care visează la un nou mandat nu au pierdut ocazia de a ieși...
Editorial
16 pe un loc – Virgil COSMA, jurnalist
Partidele politice și alianțele au dat publicității listele pentru alegerile europarlamentare, sunt 542 de candidați pentru 33 locuri. Știu că nu interesează pe nimeni...
Editorial
Cea mai incorectă competiție – Dumitru MONACU, scriitor.
Dintre toate scrutinele electorale pe care le vom avea de înfruntat anul acesta, alegerea primarilor reprezintă fără nici un dubiu, cea mai mare și...
Editorial
Despre monumente și mastodonți – Dumitru MONACU, scriitor
Cu surle și trâmbițe suntem anunțați de către comenduirea garnizoanei civile cu sediul în palatul administrativ că în curând va mai prinde contur o...
Editorial
Oare dacă ascultam muzică adevărată ne era mai bine? – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Zilele trecute am avut parte de un adevărat șoc cultural, ca să-i spun așa… Trecut prin parc - prea mult spus plimbare. Și acolo,...
Editorial
E musai să facem politică, oameni buni! – Dumitru MONACU, scriitor
Mulți, foarte mulți români, sătui până peste cap de indolența, incompetența, arivismul, nesimțirea, lipsa de caracter ș.a. (lista ar mai putea continua mult și...
Editorial
La Botoșani se întâmplă lucruri – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Cu ceva timp în urmă, am decis să-mi găsesc altceva de făcut în ziua alegerilor locale. Orice altceva în afară de mers la vot....
Editorial
Invazia falsurilor – Virgil COSMA, jurnalist
Asaltat de terminologia anglo-americană, publicul este gata să înghită pe nemestecate noțiuni pe care le ia ca atare, fără a le stăpâni pe deplin...
Botoșani
cer senin
8.9
°
C
9.6
°
6.1
°
74 %
1.7kmh
0 %
Dum
20
°
lun
20
°
mar
19
°
mie
12
°
joi
12
°
CARICATURA ZILEI
POZA ZILEI
Cei de la spital au blocat accesul pentru maşinile ce încurcă pompierii ca să iasă şi ei măcar o dată bine la simularea de...
EDITORIAL
Schimbările „spectaculoase” în cadrul strategiilor electorale ale partidelor apărute pe ultima sută de metri sunt semne că, pe undeva, societatea dă semne de revenire...
EPIGRAMA ZILEI
Ne țin calea, mai mult goale,
Cu sânii în vânt, frivoli,
Unele ne bagă-n boale,
Altele în ... boli!
-Dumitru MONACU
HAPPY CINEMA
POLITICĂ EDITORIALĂ
Politica editorială a Monitorului de Botoșani
Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...
ÎN ATENȚIA CITITORILOR
În atenţia cititorilor
Este foarte important pentru redacţia noastră să ofere cititorilor posibilitatea de a comunica cu noi rapid şi uşor. Astfel, pentru:
- a ne aduce la...
MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ
Codul de conduită al jurnalistului
În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise:
- Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...