De când e lumea și pământul, prostia și hoția au reprezentat cele mai eficiente frâne în dezvoltarea umanității. O sumedenie de lucruri minunate gândite și concepute de către oamenii frumoși ai vremurilor ori au rămas la faza de embrion ori au sucombat din fașă datorită celor două molime de care aminteam. Despre un asemenea lucru minunat conturat de către părinții și bunicii noștri – e vorba de clădirea Teatrului Mihai Eminescu – care se degradează în ritm rapid datorită intemperiilor, s-au scris mii de rânduri fără să se miște ceva concret. Promisiuni, vorbe, declarații și cam atât, în timp ce coana igrasie s-a instalat comod prin zidurile ce au fost ani și ani mângâiate de căldura și aplauzele a câtorva generații de botoșăneni. Din păcate, datorită celor două metehne – prostia și hoția – frumoasa și impunătoarea clădire din buricul târgului a devenit un cadavru de beton care, ca orice cadavru, încet-încet se descompune în materialele elementare din care a fost alcătuit, sub privirile indignate ale concetățenilor noștri. Dar, nu numai clădirea Teatrului Mihai Eminescu este subiectul rândurilor de față ci și un alt impunător cadavru care, de aproape un sfert de veac zace nefinalizat, lăsat cumva în plata Domnului. Casa Domnului din zona gării, avându-i ca patroni spirituali pe sfinții apostoli Petru și Pavel este, fără îndoială un alt exemplu al neputinței umane în fața prostiei și hoției. După cum bine se știe, piatra de temelie a acestui lăcaș de cult a fost pusă înainte de anul 2000, mai exact prin anul 1997. Nu știm dacă sau cu ce sume de bani au contribuit Patriarhia Română, statul român dar din punga enoriașilor s-au tot scurs bani care urmau să conducă la finalizarea edificiului. Din păcate, construcția a bătut și bate pasul pe loc de atâta amar de vreme încât, fără să vrem, ne întrebăm: ce frână a împiedicat înălțarea și desăvârșirea sfintei biserici: prostia sau hoția? Pentru că nici în vremurile de demult când ce se construia într-un an era dărâmat și ars de către năvălitori în câteva ceasuri, nu s-a pomenit ca un asemenea lăcaș să nu poată fi finalizat în mai bine de douăzeci de ani! Apoi, e greu de crezut că nu s-au făcut niște calcule din care să reiasă ce volum de muncă, ce sume de bani și ce durată de timp sunt necesare pentru a duce la bun sfârșit o asemenea construcție. Mirarea și nedumerirea botoșănenilor sunt cu atât mai pregnante cu cât, un alt lăcaș de cult – biserica Sfânta Treime de pe bulevardul George Enescu a fost zămislită cam în aceeași perioadă și este aproape finalizată, chiar dacă mai necesită unele lucrări de finisare. Ce-i drept, în ultimii douăzeci de ani, vreo șapte noi lăcașuri de cult au fost proiectate a fi ridicate în Botoșani, fapt care a făcut ca povara susținerii financiare să cadă greu pe umerii celor trei entități implicate: Patriarhie, stat și enoriași. Din păcate s-a bătut pasul pe loc, biserica din zona gării neavând la momentul actual un acoperiș care să protejeze de intemperii ceea ce, cu mulți, foarte mulți bani s-a construit până azi. Mai mult ca niciodată este nevoie de o evaluare corectă a situației și realizarea unei proiecții bugetare sustenabile, defalcată pe ani și lucrări în așa fel încât să fie readus la viață edificiul din zonă care, în forma lui actuală este o dovadă vie a neputinței semenilor noștri. Neputință care, își are rădăcinile tot într-una din cele două molime: hoția și prostia. Că la cât s-a furat și s-a distrus voluntar sau involuntar în România, suma de bani necesară finalizării clădirii teatrului sau a bisericii menționate reprezintă o minusculă felie din tortul național hăcuit de hoții sau proștii care, aflați în posturi decizionale, ori au dormit în front precum vietățile alea bineștiute, pe coadă, ori au tras pe spuza lor tot ce le-a căzut în mână. Bineînțeles că pe lângă cele două edificii menționate mai sunt și altele, mai mici care au devenit deja parte integrată din cotidian. Ne-am obișnuit cu ele așa, nefinalizate sau nerenovate, acceptând o realitate anapoda într-un asemenea hal încât, normalitatea, firescul, frumosul, plăcutul sau utilul tind să devină fantasmagorii. Acestea ar trebui să fie temele de campanie ale politicienilor și nu creșterea salariilor, pensiilor sau ale ajutoarelor sociale. Pentru că de treizeci de ani, doar cu asemenea clișee se prezintă ai noștri politicieni în campaniile electorale iar cei care le dau votul nici măcar o clipă nu realizează că de fapt, alegându-i pe acești populiști și demagogi, aleg prostia și hoția!
Prostia și hoția – Dumitru MONACU, scriitor
De MonitorulBT
0
Deja ai votat!
Articolul precedent
ARTICOLE SIMILARE
Editorial
Manipulare să fie, dar numai pentru voi – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Anul electoral 2024... Alegerile sunt din ce în ce mai aproape, deci e de așteptat ca lupta între poftitorii de ciolan să se intensifice....
Editorial
Fără dulap și taburete! – Dumitru MONACU, scriitor
Știm cu toții că niciodată nu a fost ordine și normalitate pe piața politică din România, dar în acest an asistăm la anomalii și...
Editorial
Ce scrisoare o fi pierdut Firea? – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Adesea mă gândesc că numitul Ion Luca Caragiale n-a fost nevoit să depună cine știe ce efort pentru a-și desăvârși opera. A privit în...
Editorial
Votul antisistem – Virgil COSMA, jurnalist
Negocierile pentru definitivarea listelor pe care partidele le vor propune alegătorilor în iunie, la locale și europarlamentare, readuc în atenția publică aceleași procedee politicianiste,...
Editorial
Vinovații fără vină în fața unei justiții care nu mai există – Cătălin MORARU, redactor șef
Primarul băimărean Cherecheș, fugit un pic în Germania înainte de a fi condamnat, e readus în țară pentru a fi cazat la Rahova. Ar...
Editorial
Furt instituțional – Dumitru MONACU, scriitor
Prin cutiile poștale ale locuitorilor municipiului au început să intre în aceste zile niște înștiințări de plată expediate de către Direcția de Taxe și...
Editorial
Neasumare, numele tău e… – Ciprian MITOCEANU, scriitor
E numele oricărui parvenit politic; ăsta este numele neasumării în România. Parveniții politicii mioritice nu-și asumă decât ce le convine.
Au trecut ceva săptămâni de...
Editorial
Moșul Geanu – Dumitru MONACU, scriitor
„Cine nu are bătrâni, să-și cumpere”, spune un străvechi proverb românesc și oricând, 9oriunde în jurul nostru, constatăm justețea fără echivoc a acestuia. Orice...
Editorial
Avem lege, când o aplicăm? – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Pe vremea când Petre Daea a transformat Ministerul Agriculturii într-o veritabilă scenă pentru interminabilele lui spectacole de stand up comedy, marea întrebare a unora...
Editorial
Fără perspective – Virgil COSMA, jurnalist
„Măi, Adriane, ce blestem o fi pe poporul ăsta de a ajuns până la urmă să aleagă între doi foşti comunişti?“. Este celebra replică...
Editorial
„Extraculpabilizarea” la români – Dumitru MONACU, scriitor
Din start, vreau să specific faptul că acest cuvânt, „extraculpabilizare” este o licență proprie, DEX-ul necuprinzând un asemenea termen. Asta pentru eventualii cârcotași care...
Editorial
Oameni care au fost: Ladislau Szente – Dumitru MONACU, scriitor
Se împlinesc în curând 15 ani de când un OM ales s-a ridicat către ceruri lăsând în urma sa o amintire de neșters. Este...
Editorial
Guvernarea prin comparație – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Modul în care ne guvernează amețiții ajunși la butoane nu are nimic în comun cu responsabilitatea și competența. Oamenii ăștia nu știu pe ce...
Editorial
Lăcomie sau prostie – George LAZĂR, director
Cu atâtea evenimente ce se petrec în lume și în țară, cu alegerile care bat la ușă, o chestiune deloc măruntă, care privește strict...
Editorial
După război mulți Marcei s-arată – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Am urmărit încă de la început evoluția fenomenului Roșia Montană. La vremea respectivă am și scris pe marginea subiectului, subliniind că era genul de...
Editorial
Unde ne uităm? – Virgil COSMA, jurnalist
Ineficiența administrării de către stat a majorității investițiilor sale - și statul este de departe cel mai mare investitor în economie - a devenit...
Botoșani
nori împrăștiați
8.9
°
C
11.6
°
8.3
°
63 %
1.3kmh
31 %
joi
9
°
vin
16
°
sâm
22
°
Dum
24
°
lun
25
°
CARICATURA ZILEI
POZA ZILEI
Gata, au rezolvat cu circulația în centru. Ori se terminase programul și n-au mai apucat să strângă, cine știe.
EDITORIAL
Anul electoral 2024... Alegerile sunt din ce în ce mai aproape, deci e de așteptat ca lupta între poftitorii de ciolan să se intensifice....
EPIGRAMA ZILEI
Mi-a șoptit o viorea
C-o să-mi dai inima ta
Și m-am întrebat instant:
O fi vorba de... transplant?
-Dumitru MONACU
HAPPY CINEMA
POLITICĂ EDITORIALĂ
Politica editorială a Monitorului de Botoșani
Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...
ÎN ATENȚIA CITITORILOR
În atenţia cititorilor
Este foarte important pentru redacţia noastră să ofere cititorilor posibilitatea de a comunica cu noi rapid şi uşor. Astfel, pentru:
- a ne aduce la...
MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ
Codul de conduită al jurnalistului
În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise:
- Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...