Ca întotdeauna, la vremea asta, oraşul este acoperit ca de un nor serafic de mireasma eminesciană a Teiului Sfânt, mai cotropitoare decât oriunde. Aceste miresme-păsări par a avea o legătură metafizică secretă cu duhul eminescian, cel ce a preluat, după stingerea pământească a Poetului, fiinţa sa eterică. Acest văzduh a găzduit un potop de întâmplări culturale (ca să nu le zic, scorţos, „manifestări”!) organizate de instituţii specializate în activităţi cultural-tradiţionale prin planul lor de muncă, sau de asociaţii culturale coagulate, de regulă, în jurul câte unui lider ambiţios întru dobândirea de carate de prestigiu şi nu numai. Cum-necum, aceste activităţi expuse fiecare pe afişul propriu, s-au derulat aproape în paralel încât trebuie spus că intenţia celui interesat „pe bune” de a participa la Zilele Eminescu, aşa cum se numeşte sărbătoarea de vreo patru decenii de când o trăiesc, a eşuat din lipsa ubicuităţii. Neputând de aceea scrie despre toate cele petrecute în aceste „Zile”, pensez câte ceva din cele văzute şi aflate. Am fost, de pildă, la Ipoteşti, dar nu la simpozionul universitar de care n-am aflat la timp, ci doar în ziua de 15 iunie când am asistat la expozeul scriitorului spaniol Enrique Javier Nogueras Valdivieso, răsplătit cu un premiu pentru traducere eminesciană şi care reuşea să comunice onorabil în limba română gânduri despre poet, dovedind că puterea de atracţie a acestuia asupra străinilor a rămas aceeaşi. După alte puncte din program (prezentări de edituri, biblioteci, reviste), am participat la verniasajul unei expoziţii dedicate aniversării a 25 de ani la înfiinţarea Memorialului Eminescu, realizată de performanta graficiană Liliana Grecu. La sfârşit am fost invitată şi eu la cuvânt, drept care am putut adăuga aspectelor consistente expuse pe simeze, probe şi amintiri despre cele pe care le-am făptuit odinioară aici care demonstrau că istoria aşezământului muzeal de la Ipoteşti e mult mai veche şi cuprinzătoare. Flori la statuia celui evocat, la morminte şi slujba la biserica ce-i poartă numele şi care-şi aşteaptă – deja cu mare nerăbdare! – restaurarea, au completat periplul în acest loc devenit sacerdotal. Vizitarea casei memoriale şi a expoziţiei din Muzeul memorial ar fi, desigur, şi aceasta benefică acestui ritual. Şi periplul la locurile botoşănene încărcate de istorie, oficiat de către mult cunoscătorul muzeograf Gh.Median printr-o expoziţie de la Muzeul Judeţean a fost unul de un real interes pentru privitori. Ar fi însă multe de făcut pentru restaurarea acestor obiective reale, importante memorialistic, cum este, de pildă, locul unde a venit pe lume Eminescu cel atât de preţuit în patru zări, ca şi toate celelalte spaţii marcate de prezenţa lui şi nu numai, fapt căruia în alte ţări i se acordă o atenţie impresionantă. Îmbucurătoare a fost revenirea marelui muzician Eugen Doga la Botoşani, la scurt timp după triumfalul său spectacol aniversar (prezentat la Botoşani şi Iaşi), de astă dată împreună cu doi studenţi balerini de la Chişinău care au executat un fragment coregrafic din baletul său Luceafărul, prilej cu care şi maestrul, ca şi balerinii, au fost răsplătiţi cu medaliile Teiul de Aur şi de Argint, oferite de instituţia cu acest nume, recte Editura botoşăneană Geea, care a mai decorat în acest an şi pe alţi merituoşi, precum poetul cernăuţean Mircea Lutic, pictorul botoşănean Liviu Şoptelea şi alţii, dar şi pe redutabilul eminescolog Nicolae Georgescu, căruia i-am rostit o succintă laudaţio, alături de Theodor Codreanu, şi el laureat la altă ediţie, ca şi acad.Vasile Tărâţeanu, acum coautorul unei cărţi provocate de Elena Condrei şi prezentate de Doina Cernica şi Maria Toacă. S-a mai derulat şi o nouă întrunire colocvială la Biblioteca ce poartă numele Poetului, întru continuarea simpozionului „Carte – cultură – civilizaţie”, cu participarea universitarilor filologi ieşeni, despre care nu pot decât să presupun lucruri bune, dar nu amănunţite, în primul rând din motive de paralelism. La fel, s-au mai petrecut şi recitaluri şi preumblări ale unor „Poeţi români la Eminescu acasă”, adică la Botoşani, Ipoteşti şi neobosita comună culturală Vorona, cu ilustra sa prelungire Joldeşti, dar, din păcate, vremea foarte capricioasă şi iute mânietoare a tulburat întrucâva plănuitele recitaluri poetice în aer liber. Au mai fost numeroase alte asemenea desfăşurări cărora nu le mai cuprind şirul, unele datorate susţinerii financiare ale autorităţilor botoşănene, recte Primăria şi Consiliul Judeţean, care au înţeles de mulţi ani să sprijine emulaţia culturală din Oraşul-Panteon – cum cred că ar fi potrivit să se supra-numească Botoşanii. Doar că ar fi tot potrivit ca să se facă în aşa fel încât aceste investiţii să fie în folosul cât mai multor participanţi, încercându-se şi o colaborare benefică între ele, spre asigurarea, pe cât posibil, a unei oarecari succesiuni şi coordonări a evenimentelor, precum şi a unei publicităţi cât mai folositoare. La acestea se mai adaugă şi o altă chestiune pe care o cunosc, din păcate, de decenii de când mă implic în celebrările eminesciene: faptul că tot în aceste zile se petrec şi sărbătorile foarte festive din arealul şcolar, drept care mai toţi cei implicaţi în acestea, elevi, profesori, şi părinţi, sunt fatalmente „confiscaţi” în fierberea eclatantă a acestor fieste şi lipsesc cu naturaleţe de la evenimentele culturale, deşi destule dintre ele reprezintă valori de patrimoniu destinate în primul rând celor cu şi din şcoală şi ar fi de mare folos, chiar educativ, participarea acestora la actul cultural care (să) constituie un pandant de preţ pentru viaţa şcolară. Cred că cel ce ar găsi o rezolvare acestui nod gordian, deja tradiţional, ar merita premiat în mod substanţial.
Oraşul-Panteon sub asaltul teilor
De MonitorulBT
0
Deja ai votat!
Articolul precedent
Articolul următor
ARTICOLE SIMILARE
Editorial
Promisiuni, realitate și scuze – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Suntem în plină campanie electorală, deși până la startul oficial mai e ceva vreme. Candidații bombardează electoratul cu promisiuni care de care mai gogonate,...
Editorial
Despre incompatibilități – Dumitru MONACU, scriitor.
Eliminarea din cărțile Primăriei pe motive de incompatibilitate a medicului Cîrstoiu este doar praful în ochi pe care Ciolacu și ai lui ni l-au...
Editorial
Sensibili, dar și iertători de manipulat – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Nu e prima dată când pomenesc de Cănuță-om sucit, acel personaj aparent inventat de Caragiale, dar cât se poate de reprezentativ pentru spațiul mioritic....
Editorial
Cum spargem cercul vicios – Virgil COSMA, jurnalist
De când am intrat în Uniunea Europeană banii au curs gârlă, mult peste 70 de miliarde de euro, continuă să vină și vor mai...
Editorial
Plutași versus vâslași – Dumitru MONACU, scriitor
În urmă cu aproape un an, mai exact pe 14 aprilie 2023, în „Monitorul de Botoșani”, apărea sub umila mea semnătură un editorial intitulat...
Editorial
Pârlacul Marcel și vicleanul Cătălin – Dumitru MONACU, scriitor
Dintre toți politicienii de top ai României de azi, Marcel Ciolacu este, fără îndoială, un personaj aparte care a înțeles cel mai bine ce...
Editorial
Strategii ciudate și penele papagalului – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Schimbările „spectaculoase” în cadrul strategiilor electorale ale partidelor apărute pe ultima sută de metri sunt semne că, pe undeva, societatea dă semne de revenire...
Editorial
„Broscuțele” și turnul Primăriei – Dumitru MONACU, scriitor
Nu am idee câtă lume cunoaște pilda cu broscuța surdă și, de aceea, pentru a fi sigur că voi fi înțeles așa cum trebuie...
Editorial
Aceleași poteci, alți parveniți – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Ați auzit ce isprăvi a mai comis Marcelașul cel Viteaz în ultimele zile? Ar cam trebui. Nu de alta, dar românilor le place să...
Editorial
Cu stângul în dreptul – Virgil COSMA, jurnalist
Nici n-a început bine campania electorală și deja ne este silă de ceea ce vedem și auzim, deși știam ce ne așteaptă. Cum deja...
Editorial
„Marea duhoare” de la Bucecea – Dumitru MONACU, scriitor
În urmă cu ceva timp, la o oră de maximă audiență, un important post de televiziune național ne aducea la cunoștință – în urma...
Editorial
Armată obligatorie, dar nu tot pentru voi – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Idioțenia cu armata obligatorie este o temă foarte dragă atât românașilor de rând, cât și politicienilor, iar în ultima vreme discuțiile pe marginea subiectului...
Editorial
Campania ciudaților – George LAZĂR, director
Ca la fiecare patru ani, înainte de începerea cursei electorale, stâlpii electrici ai județelor, în special cei din orașe, s-au umplut cu postere cu...
Editorial
Oameni care sunt: Florin Egner – Dumitru MONACU, scriitor
Am stat foarte mult în cumpănă dacă și cum să scriu despre fostul edil al Botoșaniului. Faptul că aș putea fi acuzat de o...
Editorial
Doar din grijă pentru români – Ciprian MITOCEANU, scriitor
De ceva timp suntem efectiv striviți de campania electorală, iar cei care visează la un nou mandat nu au pierdut ocazia de a ieși...
Editorial
16 pe un loc – Virgil COSMA, jurnalist
Partidele politice și alianțele au dat publicității listele pentru alegerile europarlamentare, sunt 542 de candidați pentru 33 locuri. Știu că nu interesează pe nimeni...
Botoșani
cer acoperit de nori
16.6
°
C
16.6
°
12.7
°
62 %
0.8kmh
100 %
vin
23
°
sâm
19
°
Dum
22
°
lun
25
°
mar
24
°
CARICATURA ZILEI
POZA ZILEI
Doamna tot nu cedează locul din centru, că e puterea obișnuinței. După alegeri o să fie mai greu.
EDITORIAL
Suntem în plină campanie electorală, deși până la startul oficial mai e ceva vreme. Candidații bombardează electoratul cu promisiuni care de care mai gogonate,...
EPIGRAMA ZILEI
Ajuns acasă pe la două
Din delegația la Cluj
Găsi pe doamna vopsind ouă
La un vecin, cu ruj...
-Dumitru MONACU
HAPPY CINEMA
POLITICĂ EDITORIALĂ
Politica editorială a Monitorului de Botoșani
Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...
ÎN ATENȚIA CITITORILOR
În atenţia cititorilor
Este foarte important pentru redacţia noastră să ofere cititorilor posibilitatea de a comunica cu noi rapid şi uşor. Astfel, pentru:
- a ne aduce la...
MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ
Codul de conduită al jurnalistului
În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise:
- Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...