Botoşaniul nu are medici şcolari tocmai în comunităţile cele mai sărace şi unde condiţiile pentru elevi sunt jalnice.
– Tudor CHIRIAC
Anual, la Botoşani zeci de copii sunt diagnosticaţi cu hepatită, iar alte zeci sunt găsiţi cu purici şi păduchi, la controalele periodice făcute în şcoli. Iar această situaţie nu are drept cauză doar mizeria. Reţeaua de medicină şcolară din Botoşani este la pământ, fapt dovedit de cifre, care arată că, la cele 20 de cabinete de medicină şcolară din tot judeţul, lucrează doar 10 medici. Şi asta nu e tot, cei 10 medici nu sunt repartizaţi în tot judeţul sau cel puţin în zone care să le permită să acopere arii mari, ci sunt comasaţi în cele două municipii, opt activând în Botoşani, iar doi în Dorohoi.
Datele sunt şi mai îngrijorătoare dacă le comparăm cu cele privind numărul de copii care urmează diverse forme de învăţământ. Având în vedere faptul că în evidenţe figurează în jur de 75.000 de şcolari şi preşcolari, rezultă că unui medic îi revin în medie 7.500 de copii. Doar dacă i-ar acorda fiecăruia dintre aceştia măcar 10 minute, pentru a-i vedea pe toţi ar avea nevoie de 208 zile de muncă, adică aproape un an întreg.
În aceste condiţii, judeţul este al nimănui, pe alocuri activitatea doctorilor şcolari fiind efectuată de medicii de familie, care au însă şi aşa liste cu mii de pacienţi, sau asistenţii medicali din şcoli, acolo unde există.
Doctorii din mediul rural refuză controlul epidemiologic
De exemplu, la începerea şcolii, doctorii de familie din rural au refuzat să efectueze triajul epidemiologic, motivând că nu sunt plătiţi pentru această activitate, care nu este prevăzută în contractul cu Casa de Sănătate. Din acest motiv, în cadrul triajului au fost examinaţi copiii din doar 227 de unităţi de învăţământ din cele 378. Dintre copiii examinaţi, 388 au fost depistaţi cu diverse probleme, aproape jumătate dintre ei fiind găsiţi cu păduchi, micoze şi scabie.
Doar jumătate dintre şcoli au autorizaţie sanitară
Pe lângă lipsa medicilor, judeţul se confruntă şi cu o altă problemă gravă, respectiv lipsa apei curente. Din cele 378 de unităţi de învăţământ din judeţ, mai puţin de jumătate dintre acestea, adică doar 157, aveau autorizaţie sanitară înainte de începutul anului şcolar. Mai mult, 89 nu aveau apă potabilă, iar 140 aveau toaleta în curte, condiţii în care părinţii multor copii nici măcar nu se mai întreabă de ce micuţii apar cu boli definite cel mai adesea de mizerie şi nerespectarea condiţiilor primare de igienă.
Un singur dentist în şcolile din judeţ
La stomatologie şcolară stăm şi mai prost, cu doar un medic în tot judeţul, acesta având cabinet la Liceul Pedagogic. „În comparaţie, Suceava are 13 medici stomatologi în sistemul de cabinete şcolare. Suntem foarte deficitari la aceste capitole şi din această cauză apar şi deficienţe în raportările care trebuie făcute către DSP, la triajele epidemiologice sau la acţiunile de prevenţie”, a spus medicul Corneliu Saradan, coordonatorul Compartimentului de Promovare a Sănătăţii Botoşani.
