Întâmplarea face ca omagiul adus astăzi unui om deosebit, botoșănean de-al nostru, să se suprapună cu două evenimente – diametral opuse! – din existența lui pe lumea asta. Chiar în aceste zile se împlinesc doi ani de când Nicu Catană ne-a părăsit pentru totdeauna, lăsând în urma sa, pe lângă noianul de regrete, una dintre cele mai reprezentative firme din județ și nu numai, care iată, face în acest an trei decenii de existență, ceea ce nu-i puțin deloc, dacă e să ne gândim la volatilitatea mediului de afaceri botoșănean. Din capul locului vreau să menționez faptul că aceste rânduri nu sunt nici pe departe publicitate mascată, nici promovarea vreunui produs și nici vreun elogiu deșănțat. Sunt pur și simplu, așa cum am specificat chiar de la început, un modest omagiu adus unui om mare și bun care a făcut cunoscut Botoșaniul (și implicit, Vorona sa natală!) nu numai în țară ci și în străinătate. Pentru că (și) asta a făcut Nicu Catană, cel plecat mult prea repede și fulgerător dintre noi. Cam la vreo doi-trei ani de la înființarea firmei, pașii mei și ai lui au început să se intersecteze. M-au frapat, din prima clipă, pofta de viață, veselia și optimismul unui om extrem de pozitiv. Nimic la el nu se proptea în acel arhicunoscut zid „Nu se poate!”, zid de care se încojoară o sumedenie de oameni din jurul nostru. În viziunea lui, totul putea avea o rezolvare, totul era posibil dacă se acționa pe calea potrivită și firească. După cum ați observat, din motive profesionale nu am specificat și nici nu o să specific numele firmei pentru a nu fi cumva bănuit de alte intenții. Asta deși toți cei care citiți aceste rânduri știți, cu vârf și îndesat, cum se spune, despre ce e vorba în propoziție! După cum știu toți cei care l-au cunoscut, Nicu era o enciclopedie de bancuri, lângă el, doar dacă erai prea ciufut, prea neumblat prin lume, nu te contamina voia bună. Dar ce am apreciat cel mai mult la el erau vastele cunoștințe de cultură generală pe care le acumulase din citit, fiind pentru mine, fără îndoială cel mai complet și concret exemplu de autodidact. Istorie, geografie, economie, știință, tehnică, toate aceste discipline îi erau atât de familiare încât ai fi pariat, după vreo dezbatere pe temă dată, că și-a dat măcar vreun doctorat în domeniul cu pricina. Iubea oamenii, cerul, natura, toate cu acea creștinească dragoste divină concretizată prin implicarea sa totală în renovarea și reconstrucția bisericii din Vorona Mare, loc ce urma să-i devină casă pentru eternitate…. Dar mai presus de acestea, avea un adevărat cult pentru două entități care îi asigurau confortul interior, echilibrul și liniștea: familia și firma. Când era vorba de cei doi piloni ai vieții sale nu exista niciodată înțelegere și loc pentru inerentele răutăți ale unora. Toate până acolo! Ne-am întâlnit la multe petreceri, mai câmpenești sau mai cu ștaif, și de fiecare dată m-a frapat un aspect aparte în comportamentul lui. Deși frigiderul, frapiera sau barul conțineau în îndestulare tot felul de băuturi sofisticate începând de la whisky, coniac, rom sau mai știu eu ce, el nu consuma decât bătura al cărui părinte (împreună cu bunul lui prieten Cornel Șfaițer) era! I-am spus odată că acest obicei al lui îmi amintește de modul în care se testau pe vremuri podurile nou construite: inginerul constructor stătea sub pod iar pe deasupra treceau coloane de mașini sau garnituri de vagoane având în total o greutate egală cu masa maximă pe care podul trebuia să o suporte în urma proiectării și construcției lui. Mi-a răspuns cu o simplitate și o modestie ieșite din comun: „Nu mă pot eu compara cu acei oameni tobă de carte în specialitatea lor. Eu consum acest produs pentru că știu exact cum l-am fabricat, din ce, ce ingrediente am folosit și ce băutură a ieșit!” O explicație care chiar nu mai avea nicio nevoie de detaliere. Când am afirmat că iubea natura m-am gândit desigur la acea mare pasiune a sa, vânătoarea. Implicarea sa în acest hobby era totală, fiind președintele asociației județene. Pe lângă coordonarea și aplicarea unor principii sănătoase și corecte în această pestriță tagmă a vânătorilor, petrecerea timpului prin pădurile Voronei sau prin alte părți, cercetând atent fauna și flora din zonă reprezenta unul din cele mai plăcute moduri de eliminare a stresului, a oboselii și a plictiselii. În plus, socializarea cu prietenii și colaboratorii materializată prin mesele câmpenești organizate în colțul de rai din pădurea Voronei completa coloratul puzzle al vieții lui extra și intra profesionale. Un om deosebit, o pierdere grea pentru Vorona, pentru Botoșani. Odihnească-se în pace, acolo în veșnicele plaiuri ale vânătoarei, cum spuneau pieile roșii…
Oameni care au fost (2) – Nicu Catană – Dumitru MONACU, scriitor
De MonitorulBT
0
![editorial](https://static.monitorulbt.ro/wp-content/uploads/2017/02/editorial-e1668970069281.jpg)
Deja ai votat!
Articolul precedent
ARTICOLE SIMILARE
Editorial
Minuni versuri surprize – Dumitru MONACU, scriitor
Aproape sigur, în istoria locurilor în care ne ducem existențele, Valeriu Iftime nu va rămâne ca nabab, afacerist de frunte sau ca profesionist desăvârșit...
Editorial
Altfel de validare – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Să ignorăm pentru câteva clipe rezultatele alegerilor și să ne concentrăm pe ceea ce se întâmplă în România mai mult sau mai puțin educată....
Editorial
Norocul în politică – George LAZĂR, director
Sunt uneori momente în care, în pofida evidenței, par să se fi aliniat stelele. Un astfel de moment pare să fi prins și doctor...
Editorial
Un semn de care trebuia să ținem seama – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Faptul că în ajun de alegeri la Dedeman a avut loc un dezastru merită o analiză cu totul aparte. Se spune că o bombă...
Editorial
Analize, concluzii și … DDT – Dumitru MONACU, scriitor
După o lungă perioadă de convulsii, icnete, sudalme și circ ieftin, iată că febra electorală este, momentan, pe punctul de a se stabiliza. Va...
Editorial
Vrem actele pe fondurile de campanie – Virgil COSMA, jurnalist
Mare lucru nu se va schimba pe plan local după alegerile de ieri. În primul rând, printr-o anomalie legislativă strigătoare la cer - respectiv...
Editorial
Manevrele de campanie duc la alegeri greșite – Cătălin MORARU, redactor șef
Conform cercetărilor, foarte puțini oameni își schimbă opțiunea de vot în timpul campaniei electorale, mai puțin de 10%. E și normal să fie așa,...
Editorial
Trei cauze și toate trei… – Dumitru MONACU, scriitor
Faptul că Primăria Văculești a primit de la CJ, din fondul de rezervă al județului, o sumă mare de bani (peste 300 mii lei)...
Editorial
Gonflarea gogoșii – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Aflată pe ultima sută de metri, campania electorală a atins culmi de ipocrizie maximă. Ipocrizia nu e un ingredient neașteptat; suntem obișnuiți cu așa...
Editorial
Apocalipsa celor patru cavaleri – Dumitru MONACU, scriitor
Chiar din debutul acestor rânduri fac precizarea că tema editorialului de azi nu are vreo legătură cu religia sau cu cea de-a șaptea artă....
Editorial
Să fie vorba de bomboanele de pe coliva democrației? – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Au mai rămas doar câteva zile până la alegerile comasate și țara e cuprinsă de o efervescență greu de imaginat. În mai toate localitățile,...
Editorial
Campania pentru stagnare – Virgil COSMA, jurnalist
O campanie mai lipsită de conținut nu țin minte să fi avut în noua noastră democrație care - iată, târâș-grăpiș, cu toate sincopele ei...
Editorial
Corciturile politice și conflictele lor – Dumitru MONACU, scriitor
Înghiontelile, îmbrâncelile și acea parodie de sumo dintre doi mameluci de sorginte liberală surprinse de o cameră de luat vederi amplasată pe unul din...
Editorial
Vinovați, dar și plătiți – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Tragicele evenimente din ultimele zile, petrecute atât în județ cât și în restul țării demonstrează fără doar și poate că implicarea autorităților în protejarea...
Editorial
Cele două majorități – Dumitru MONACU, scriitor
Tare îmi vine uneori, când îi aud pe unii politicieni afirmând că electoratul este cel mai în măsură să le aprecieze „calitățile” lor de...
Editorial
Lecția otomană – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Acum ceva zile, Marcelașul cel Viteaz a tras o fugă în Turcia, de unde a venit cu ceva vești bune: românii nu mai au...
Botoșani
cer senin
23.8
°
C
25.4
°
23.2
°
53 %
2.8kmh
1 %
Dum
26
°
lun
26
°
mar
28
°
mie
32
°
joi
23
°
CARICATURA ZILEI
POZA ZILEI
Nici nu știi, la vremea asta, și îți dai seama abia când te întorci la mașină că e vremea culesului.
EDITORIAL
Aproape sigur, în istoria locurilor în care ne ducem existențele, Valeriu Iftime nu va rămâne ca nabab, afacerist de frunte sau ca profesionist desăvârșit...
EPIGRAMA ZILEI
Pleacă ăștia, nu-i problemă
Însă eu am o dilemă :
Oare ăia care vin
Or să fure mai puțin?
-Dumitru MONACU
HAPPY CINEMA
POLITICĂ EDITORIALĂ
Politica editorială a Monitorului de Botoșani
Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...
ÎN ATENȚIA CITITORILOR
În atenţia cititorilor
Este foarte important pentru redacţia noastră să ofere cititorilor posibilitatea de a comunica cu noi rapid şi uşor. Astfel, pentru:
- a ne aduce la...
MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ
Codul de conduită al jurnalistului
În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise:
- Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...