Nici bine nu s-a văzut premier și Marcel Ciolacu s-a apucat de treabă. O treabă mare – da, e o aluzie cât se poate de directă -, dar care m-a dus cu gândul la croitorașul din poveste, acel croitoraș care se lăuda că el este Șapte dintr-o lovitură. Marcel are pretenții mult, mult mai mari. El se vrea amintit în istorie drept două sute de mii dintr-o lovitură. Nici legendarul Samson n-a fost așa de eficient, poate doar strategul de la Scornicești să reziste la comparație, că ăla când făcea un semn cu mâna dispărea un cartier întreg.
Marcel de la Buzău e pus pe fapte mari. O să desființeze două sute de mii de posturi din sistemul public. O idee cât se poate de bună la prima vedere, dar dacă analizăm ceva mai atent vedem că, de fapt, e vorba despre nimic. Deși nu se știe câți bugetari există în România, pentru că unele statistici sunt trecute la secret, numărul lor trece binișor de un milion și un sfert. Un sfert de milion, nu de bugetar. Dintre aceștia, mult mai bine de jumătate se fac că lucrează în administrația publică centrală. Prin urmare, este de unde reduce două sute de mii de posturi; e loc și de mai bine… Însă ar fi bine să fim mai atenți la nuanțe. Nu e vorba de redus numărul de bugetari, ci de posturi. Cele două sute de mii de posturi ce urmează a fi desființate nu sunt ocupate, dar chiar și așa, cică s-ar face o economie de zece miliarde de lei pe an. Cum anume, cât timp nu e nimeni angajat și, prin urmare, nu se plătește salariul? E genul de taină pe care nici Croitorașul cel Viteaz nu o poate lămuri. Bătăioasa declarație a premierului mi-a adus aminte de ce-mi spunea un prieten, fost bugetar, cu ceva ani în urmă. În biroul în care lucra erau normate șapte posturi, așa prevedea organigrama, dar de lucrat lucrau doar trei oameni. Trei oameni țineau în spate activitatea pentru șapte, dar aveau, din aproape până ceva mai departe, zece directori. Și treaba asta e valabilă în mai toate instituțiile din România. Sunt multe posturi neocupate pentru că nu sunt bugetate, nu vă mai uitați ce spune Marcel de la Buzău. Nu e buget, nu angajăm pălmași; ce vine de la visteria statului este pentru șefi. Dacă v-ați întrebat vreodată de ce e ditamai coada la permise auto, aflați că la ghișeul respectiv ar trebui să lucreze cinci oameni, dar nu e decât unul singur.
Ați priceput cum vine șmecheria? Se desființează posturi care nu au fost ocupate pentru că statul a făcut economii. Nu a bugetat nimic, nici măcar pe hârtie. Nu de alta, dar cât timp tot românul se visează năimit la stat, două sute de mii de posturi rămase neocupate sună suspect de tot. E vorba de posturi de pălmași care au fost duse în spate de cei angajați cu salarii de mizerie. Posturi înființate mai mult sau mai puțin artificial pentru a justifica numărul mare de șefi. Teoretic, eliminarea posturilor neocupate ar trebui să ducă la reducerea funcțiilor de conducere, asta a spus și Marcel, dar nu o să vedem așa ceva. Omul vrea să-și facă imagine, să arate cât de croitoraș este, nu-l interesează reforma adevărată. Asta vedem din următoarea mișcare strategică. Guvernul are de gând să înființeze Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice. Sună foarte pompos, dar mai ales costisitor. AMEPIP va primi până la 0,1% din veniturile companiilor de stat pe post de tarif de monitorizare, plus 30% din eventualele amenzi. E vorba de aproape o sută de năimiți cu salarii majorate cu 50% prin derogare de la prevederile legale. Cu alte cuvinte, încă o vacă bună de muls pentru cine trebuie. Cetățeanul de grija căruia nu mai poate Marcel va plătit tot ce presupune această sinecură – există deja suficiente instituții care ar trebui să facă ceea ce se presupune că va presta AMEPIP – deoarece taxa de monitorizare va fi strecurată în prețul serviciilor distribuite populației. O instituție de care nu era nevoie, mai ales dacă avem în vedere cum va fi finanțată, dar pe care premierul s-a gândit că și-o poate permite. Păi dacă reduce două sute de mii de posturi, chiar nu poate să înființeze mai puțin de o sută? Doar el e Croitorașul cel Viteaz, cu două sute de mii dintr-o lovitură.
