„Dumnezeu, prima oară/Când a plâns printre astre/El a plâns peste ţară/Cu lacrima limbii noastre”. Aşa au cântat minunat şi au recitat de curând frumoşii copii de la liceul gazdă – cel Sportiv (!) – dar şi oaspeţii lor, deja tradiţionali, veniţi de peste Prut, din Pererita copilăriei visătoare a lui Grigore Vieru, pentru a şasea oară şi în acest februarie aniversar, sub titlul „Grigore Vieru – poet al sufletului românesc”. Şi, cum nu se putea altfel, ceremonia a început în acordurile corului Liceului Pedagogic, păstorit şi dirijat de către ubicuul profesor Laurenţiu Palade, maestru sine de ceremonii qua non al sărbătorilor de elită, dar şi al armoniilor prezentului nostru muzical, cel ce duce mai departe performanţele unor înaintaşi precum a fost regretatul profesor Gheorghe Cojocaru. Decorul sălii era, fireşte, şi el adecvat evenimentului, cu imagini şi texte evocatoare pentru marele poet, cu o superbă expoziţie de icoane, cu jerbe de flori, şi stele aurii pe pupitre şi cu însemnele consursului literar ce aduna mulţi copii talentaţi. Şi de ce această sărbătoare tocmai aici, la Botosani, loc deja parcelat la milimetru de mari umbre creatoare? Pentru că Grigore Vieru a venit şi a de-venit şi aici un „cetăţean de onoare fără portofoliu”, după spusa compeurului (de astă dată) Traian Apetrei, aflat într-un adevărat turneu cultural prin toate manifestările, mai vijelios ca oricând. Adică, pe de o parte, prezenţa lui Vieru de multe ori la Botoşani, cu mult înainte de revoluţie, în primul rând cu acel spectacol şi turneu memorabil din vara lui 89, a însemnat un nemaipomenit coup-de-foudre cu publicul botoşănean care l-a primit ca pe un Mesia. Pe de altă parte, el n-a mai ajuns la rând atunci când s-au acordat, de facto, Premiile Eminescu şi titlurile de onoare aferente căci, pe semne că nu va fi îndeplinit criteriile de valoare! Dar nu-i bai, fiecare ediţie a festivalului ce-i poartă numele, ca şi atitudinea publicului vorbesc despre un ataşament de acest oraş cum doar cei aparţinători pot avea. Şi nici nu se poate altminteri, căci dacă este cineva care să poată întrupa cu asupră de măsură spiritul acestui an, cel al Centenarului Marii Uniri, apoi Grigore Vieru este acela, căci el întrupează în eterica şi diafana sa fiinţă devenită umbră sidefie însuşi dorul ardent şi organic de această Unire pe care a dorit-o, a râvnit-o, a visat-o întreaga sa viaţă mai sincer decât oricine altcineva, aşa încât putem spune că el este însuşi simbolul ideal al acesteia. Asta pentru că acest poet şi-a iubit patria cu toate însemnele ei (limbă, scris, cultură, literatură, istorie etc.) şi a luptat pentru ea cu atâta înverşunare cum numai mama poate fi iubită şi apărată. Aşa fragil şi bun ca pâinea despre care a scris atât de frumos, el ar fi fost în stare să ucidă literalmente pe cel ce a întreprins, fie şi în cuvinte, demersul de-a viola fiinţa României atât de venerată de el, ca şi de înaintaşul său de la Ipoteşti, acela care-i dorea sincer şi înalt „la trecutu-ţi mare, mare viitor!”, dovedindu-se astfel amândoi a fi nu numai poeţi, ci şi mari conştiinţe. Despre aceste şi atâtea alte lucruri au cuvântat nu numai elevii, ci şi câţiva dintre oamenii de cultură ai locului, fiecare după ighemoniconul său, precum poeta Maria Baciu, istoricul şi muzeograful frumos cuvântător Gigi Median, profesorii creatori, (unii matematicieni ca Ion Barbu!) Georgică Manole, Gabriel Alexe, Al. D. Funduianu ori venerabilul Ion Ilie ş.a., dar nu o dată, şi profesoara Diana Sofian cea care, împreună cu Traian Apetrei, a asigurat cu talent şi aplomb comperajul manifestării. Desigur că subsemnata n-a fost chemată acolo doar ca martor, deşi era destul şi atât, ci în primul rând, pentru „vina de neuitat” de a-l fi cunoscut îndeaproape pe poetul sărbătorit, de-a fi uneltit şi prilejuit în acele vremi potrivnice prezenţa şi ataşarea lui de oraşul eminescian, pentru calda onoare de-a fi fost numită de acesta drept „sora mea” şi în esenţă, pentru şansa de-a fi împroprietărit ţinutul botoşănean cu amintirea prezenţei sale. Nu contenesc să mă minunez şi să mulţumesc pentru acest semn de graţie ce mi s-a dăruit dinspre Regatul Marilor Poeţi şi de adevărul celor scrise într-un titlu dintr-un alt an căruia, negăsindu-i nici o concurenţă şi nici o obiecţie, m-am văzut nevoită să-l repet şi acum ca unul devenit realitate perenă. Şi asta înţelegând că, într-adevăr, şi aici: „eternitatea sa va ninge mereu imaculat peste luna februarie, prelungind fără hiatus, idealitatea argintiului ianuarie eminescian, ca un simbol al jertfei neîntinate şi al tinderii către perfecţiune”.
Eternitatea ninge imaculat peste luna februarie (II) – Lucia OLARU NENATI scriitor
De MonitorulBT
0
Deja ai votat!
Articolul precedent
Articolul următor
ARTICOLE SIMILARE
Editorial
Plutași versus vâslași – Dumitru MONACU, scriitor
În urmă cu aproape un an, mai exact pe 14 aprilie 2023, în „Monitorul de Botoșani”, apărea sub umila mea semnătură un editorial intitulat...
Editorial
Pârlacul Marcel și vicleanul Cătălin – Dumitru MONACU, scriitor
Dintre toți politicienii de top ai României de azi, Marcel Ciolacu este, fără îndoială, un personaj aparte care a înțeles cel mai bine ce...
Editorial
Strategii ciudate și penele papagalului – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Schimbările „spectaculoase” în cadrul strategiilor electorale ale partidelor apărute pe ultima sută de metri sunt semne că, pe undeva, societatea dă semne de revenire...
Editorial
„Broscuțele” și turnul Primăriei – Dumitru MONACU, scriitor
Nu am idee câtă lume cunoaște pilda cu broscuța surdă și, de aceea, pentru a fi sigur că voi fi înțeles așa cum trebuie...
Editorial
Aceleași poteci, alți parveniți – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Ați auzit ce isprăvi a mai comis Marcelașul cel Viteaz în ultimele zile? Ar cam trebui. Nu de alta, dar românilor le place să...
Editorial
Cu stângul în dreptul – Virgil COSMA, jurnalist
Nici n-a început bine campania electorală și deja ne este silă de ceea ce vedem și auzim, deși știam ce ne așteaptă. Cum deja...
Editorial
„Marea duhoare” de la Bucecea – Dumitru MONACU, scriitor
În urmă cu ceva timp, la o oră de maximă audiență, un important post de televiziune național ne aducea la cunoștință – în urma...
Editorial
Armată obligatorie, dar nu tot pentru voi – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Idioțenia cu armata obligatorie este o temă foarte dragă atât românașilor de rând, cât și politicienilor, iar în ultima vreme discuțiile pe marginea subiectului...
Editorial
Campania ciudaților – George LAZĂR, director
Ca la fiecare patru ani, înainte de începerea cursei electorale, stâlpii electrici ai județelor, în special cei din orașe, s-au umplut cu postere cu...
Editorial
Oameni care sunt: Florin Egner – Dumitru MONACU, scriitor
Am stat foarte mult în cumpănă dacă și cum să scriu despre fostul edil al Botoșaniului. Faptul că aș putea fi acuzat de o...
Editorial
Doar din grijă pentru români – Ciprian MITOCEANU, scriitor
De ceva timp suntem efectiv striviți de campania electorală, iar cei care visează la un nou mandat nu au pierdut ocazia de a ieși...
Editorial
16 pe un loc – Virgil COSMA, jurnalist
Partidele politice și alianțele au dat publicității listele pentru alegerile europarlamentare, sunt 542 de candidați pentru 33 locuri. Știu că nu interesează pe nimeni...
Editorial
Cea mai incorectă competiție – Dumitru MONACU, scriitor.
Dintre toate scrutinele electorale pe care le vom avea de înfruntat anul acesta, alegerea primarilor reprezintă fără nici un dubiu, cea mai mare și...
Editorial
Despre monumente și mastodonți – Dumitru MONACU, scriitor
Cu surle și trâmbițe suntem anunțați de către comenduirea garnizoanei civile cu sediul în palatul administrativ că în curând va mai prinde contur o...
Editorial
Oare dacă ascultam muzică adevărată ne era mai bine? – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Zilele trecute am avut parte de un adevărat șoc cultural, ca să-i spun așa… Trecut prin parc - prea mult spus plimbare. Și acolo,...
Editorial
E musai să facem politică, oameni buni! – Dumitru MONACU, scriitor
Mulți, foarte mulți români, sătui până peste cap de indolența, incompetența, arivismul, nesimțirea, lipsa de caracter ș.a. (lista ar mai putea continua mult și...
Botoșani
cer senin
12.7
°
C
12.7
°
8.8
°
77 %
1.4kmh
0 %
lun
20
°
mar
20
°
mie
21
°
joi
22
°
vin
22
°
CARICATURA ZILEI
POZA ZILEI
Cei de la spital au blocat accesul pentru maşinile ce încurcă pompierii ca să iasă şi ei măcar o dată bine la simularea de...
EDITORIAL
În urmă cu aproape un an, mai exact pe 14 aprilie 2023, în „Monitorul de Botoșani”, apărea sub umila mea semnătură un editorial intitulat...
EPIGRAMA ZILEI
Ne țin calea, mai mult goale,
Cu sânii în vânt, frivoli,
Unele ne bagă-n boale,
Altele în ... boli!
-Dumitru MONACU
HAPPY CINEMA
POLITICĂ EDITORIALĂ
Politica editorială a Monitorului de Botoșani
Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...
ÎN ATENȚIA CITITORILOR
În atenţia cititorilor
Este foarte important pentru redacţia noastră să ofere cititorilor posibilitatea de a comunica cu noi rapid şi uşor. Astfel, pentru:
- a ne aduce la...
MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ
Codul de conduită al jurnalistului
În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise:
- Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...