Aşa cum sperau şi cei care produc şirul nesfârşit de scandaluri media, asaltul penalilor asupra justiţiei, deşi nu a încetat o clipă, începe să obosească atenţia publicului şi, mai ales să pălească în faţa problemelor reale şi imediate ale cetăţenilor de rând, respectiv cele financiare. Cu veniturile ciuruite de creşterea taxelor şi a impozitelor, de scumpirea carburanţilor, a mâncării şi a ratelor, creşterile salariale – pentru cei care au beneficiat de ele, fiindcă pentru restul este şi mai grav – s-au rispit în buzunarele largi ale statului, mai înainte de se fi putut bucura cineva de ele. Şi atunci cui îi mai pasă dacă unii dintre membrii grupului infracţional care rupe sistematic din buget mai fac sau nu închisoare, cu atât mai mult cu cât ştim deja că ceea ce ne-ar fi interesat cel mai mult, adică recuperarea măcar a unei părţi din ceea ce au furat, nu s-a realizat şi este clar că nici nu se va realiza vreodată. Dar la ce să te aştepţi când „geniul” economic al guvernului şi autor nedisimulat de către promotorii săi al masacrării stabilităţii economice a ţării, Darius Vâlcov, este un condamnat la opt ani de închisoare, adică infractor dovedit de ÎCCJ (chiar dacă sentinţa nu este definitivă)? Aflu acum că şi alţi „strategi economici” ai PSD alimentează aiurelile care destabilizează ţara, sporite prin aplicare habarnistă de către analfabeţii funcţionali puşi în guvern să semneze decizii din care nu înţeleg o iotă. Unul dintre ei, prof. Cristian Socol, susţine nici mai mult nici mai puţin decât că cei care măsoară performanţele economice ale guvernelor Dragnea, respectiv BNR şi instituţiile europene, utilizează instrumente greşite. Adică nu economia noastră se duce la vale, ci BNR şi UE o măsoară greşit. Următorul pas, certificat şi de circul prin care ne-au făcut de ruşine în PE, va fi ca strategii guvernanţilor să demonstreze că ţările ambasadelor care ne critică şi, în general, întreaga Uniune Europeană, sunt în gravă eroare şi nu vor să înţeleagă cât de bine ne gospodărim. Şi iată cât de bine: strategii mai sus menţionaţi au calculat cum să elimine din economie discrepanţele de taxare a forţei de muncă. Au unit contribuţiile sociale în dreptul angajatului, pretinzând că asta este debirocratizare. În realitate, unul dintre scopuri era altul: să atingă cu contribuţiile unite toate veniturile independente, să le taxeze exact ca pe salarii, deşi sunt două chestiuni complet diferite. Ca să disimuleze ilegalitatea asta au venit cu soluţia unui soi de forfetar pe care l-au legat de o sumă simbolică – valoarea salariului minim pe economie, fixat prin lege şi nu de piaţa muncii – de 1.900 de lei. Oricât ai câştiga, cât nu eşti sub aceşti 1.900 de lei lunar, plăteşti o sumă fixă de 8.000 de lei. Pare o măsură uşor de administrat. Dar are două handicapuri irecuperabile: cum naiba să-i ceri unui om care câştigă între 1.900 şi 2.000 lei lunar, cam majoritatea adică, să-ţi dea din puţinul ăsta 8.000 de lei pe an, în afară de impozitele pentru casă şi maşină? Al doilea este plata efectivă. Nu e greu de imaginat ce se va întâmpla cu oamenii care-şi vedeau de viaţă până acum în ziua în care vor avea de plătit contribuţia trimestrială. Cei care care câştigă 1.900 de lei lunar vor avea în buzunar cam un salariu întreg. Ce vor face, că trebuie să-i ducă la ANAF? Au facturi, copii la şcoală, cheltuieli casnice, o maşină veche de întreţinut, iar divertismentul nici nu-l mai pun la socoteală. Cel mai probabil este că vor face cale întoarsă. Şi astfel, vor pune în pericol tocmai veniturile statului. Unii vor renunţa să plătească o parte dintre taxele curente sau doar le vor amâna. Una peste alta, indiferent de opţiunile lor, ţara va avea din nou câteva sute de mii de datornici, persoane fizice. De ce spun din nou? Păi fiindcă aşa s-a întâmplat în anii 90. Cam asta este performaţa economică pe care „nu vor să o înţeleagă” străinii ăia răi, şi anume că ne-am întors cu aproape 30 ani în urmă. Ca şi atunci, România a fost şi rămâne ţara din UE cu cei mai mulţi cetăţeni care au un loc de muncă, dar trăiesc sub limita pragului oficial de sărăcie. De ce era nevoie să mai strângă încă odată bani de la populaţie, după nenumăratele taxe, impozite şi accize inventate în ultimii 10-15 ani? Fiindcă aparatul de stat, gâtuit de o legislaţie neomogenă, incongruentă şi, pe alocuri, voit lacunară, sufocat de incompetenţele generate de un nepotism fără precedent, nu poate să producă nici măcar fondurile care se cuvin statului prin lege. Cel mai recent raport al Curţii de Conturi pentru anul trecut arată erori financiar-contabile de peste nouă miliarde de euro în instituţiile statului şi invocă prejudicii de peste 150 de milioane de euro. Şi este doar o evaluare, că nici Curtea de Conturi nu este populată de cine ştie ce Dumnezei ai finanţelor. În anul celei mai puternice creşteri economice din ultimele decade, deficitul comercial creşte văzând cu ochii, deficitul de cont curent se duce spre Everest, iar cetăţenilor li se strânge şi ultima brumă de bani. În condiţiile acestea, dacă războiul hoţilor cu justiţia a scos câteva sute de mii de oameni în stradă, foamea ar trebui să scoată câteva milioane, indiferent de perdelele de fum pe care grupul infracţional le lansează, în încercarea de a scăpa din încercuire.
Bate vânt de recesiune – Virgil COSMA jurnalist
De MonitorulBT
0

Deja ai votat!
Articolul precedent
Articolul următor
AVEM NEVOIE DE SPRIJINUL DUMNEAVOASTRĂ!
„Avem nevoie de sprijinul dumneavoastră pentru a putea oferi în continuare jurnalism onest și a lupta cu corupția și dezinformarea, pentru a scrie despre situația reală, nu versiunea oficială cosmetizată oferită de autorități.
REDIRECȚIONEAZĂ 20% DIN IMPOZITUL PE PROFIT AL COMPANIEI TALE
Poți alege ca 20% din taxele plătite de compania ta să meargă către jurnalism de calitate, nu către stat. Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la monitorul@monitorulbt.ro *Baza legală poate fi consultată AICI.
ARTICOLE SIMILARE
Editorial
Nimic despre decalajele dintre regiuni – Virgil COSMA, jurnalist
Tonul hotărât al premierului, impresia de seriozitate și imaginea de „să facem treabă” se sparg în improvizații administrative și promisiuni pe care nu are...
Editorial
De la „framing” la insecte – Dumitru MONACU, scriitor
Trăim niște vremuri în care manipularea prin „framing” este atât de perfid utilizată de diverse entități sau persoane „de bine” încât, în cazul minților...
Editorial
Fraierul patriotic, specie exploatată de sezon – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Având în vedere proporțiile dezastrului în care a ajuns să se scalde România, e evident că nu doar elevii bursieri, profesorii și directorii de...
Editorial
Pensiile speciale la momentul adevărului – Dumitru MONACU, scriitor
Despre pensiile speciale s-a scris și s-a vorbit atât de mult încât, pe bună dreptate, un editorial cu un așa subiect ar părea la...
Editorial
Un sacrificiu inutil și periculos – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Nu e deloc întâmplător faptul că grosul măsurilor de austeritate lovesc în Educație. Poate puțin surprinzător, în condițiile în care situația în care a...
Editorial
Clasa politică se salvează din nou – Virgil COSMA, jurnalist
Astăzi, în Parlament, noul guvern își asumă răspunderea pentru pachetul de măsuri care trebuie să reducă deficitul țării. Urgența este dată de faptul că...
Editorial
Broasca, viceprimarii și bursele – Dumitru MONACU, scriitor
Nu știu alții cum sunt, dar eu când aud de reforme bugetare, simt că m-a pălit o ciocănitoare-n ceafă. Și asta pentru că în...
Editorial
Salarizarea aberantă a „miticilor” – Dumitru MONACU, scriitor
Aud vorbindu-se de o groază de timp despre necesitatea ajustării legii salarizării care, spun politicienii, are niște neajunsuri. În primul și-n primul rând despre...
Editorial
Protest anemic, realitate amară – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Săptămâna curentă a debutat, printre altele, cu protestul elevilor față de intențiile guvernanților de a masacra bursele, o măsură care, dacă e să-i credem...
Editorial
Cu frânele trase, spre nicăieri… – Dumitru MONACU, scriitor
Se spune adesea că omul sfințește locul. Se mai spune, mai nou și pe un ton exasperat, că dacă am avea măcar un Ilie...
Editorial
Pe pista altuia, dar cu tupeu propriu – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Ani întregi botoșănenii s-au tot plâns de bicicliștii de pe Pietonalul Unirii și, de parcă bicicliștii nu erau de ajuns, în peisaj au apărut...
Editorial
Așteptăm fapte, nu vorbe – Virgil COSMA, jurnalist
Avem guvern nou, avem plan de guvernare, avem promisiuni de reforme, dar nu avem vreo speranță că ne va fi mai bine. Mai mult...
Editorial
O fabrică de rapoarte fără inovații – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Așa cum am mai amintit și cu alte ocazii, primesc adesea feedback de la cititori. Apreciez asta, însă nu simt nevoia de conformare mulată...
Editorial
Ai AI, folosește-o! – Dumitru MONACU, scriitor
Fără îndoială, mediul online a devenit principala sursă de informații pentru orice savant sau gură-cască. Spre deosebire de defuncta sau, mă rog, muribunda presă...
Editorial
Un calcul cinic – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Nu sunt bani, suntem în criză și trebuie să luăm măsuri dure pentru a ieși la liman. Numai asta auzim zilele astea și acele...
Editorial
Un nou val de impostură – Virgil COSMA, jurnalist
Tupeu, aroganță, sfidarea electoratului? Care dintre acestea poate caracteriza mai bine formarea noului guvern? Cred că toate la un loc și încă un șir...
Botoșani
cer acoperit de nori
24.5
°
C
25
°
24.4
°
63 %
2.1kmh
89 %
lun
25
°
mar
31
°
mie
29
°
J
26
°
vin
28
°
CARICATURA ZILEI
POZA ZILEI
Primăria ar face orice pentru banii din noi locuri de parcare. Inclusiv să blocheze scări sau căi de acces.
EDITORIAL
Tonul hotărât al premierului, impresia de seriozitate și imaginea de „să facem treabă” se sparg în improvizații administrative și promisiuni pe care nu are...
EPIGRAMA ZILEI
Mi-a apărut în vis Nicolaescu
Și am aflat ceva de m-au cuprins fiorii:
Tandemul Iliescu-Isărescu
Îi cere să continue „Nemuritorii”!
-Dumitru MONACU
HAPPY CINEMA
POLITICĂ EDITORIALĂ
Politica editorială a Monitorului de Botoșani
Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...
ÎN ATENȚIA CITITORILOR
În atenţia cititorilor
Este foarte important pentru redacţia noastră să ofere cititorilor posibilitatea de a comunica cu noi rapid şi uşor. Astfel, pentru:
- a ne aduce la...
MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ
Codul de conduită al jurnalistului
În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise:
- Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...