În ciuda faptului că mulţi politicieni şi geografi atinşi de patosul unei mândrii patriotice lipsite de acoperire se străduiesc să ne convingă de faptul că România este o ţară ce face parte din Europa Centrală, locul nostru nu e acolo, alături de Germania, Elveţia, Austria. Locul nostru e aici, exact unde ne aflăm. Şi ne încăpăţânăm să demonstrăm asta cu orice acţiune pe care o întreprindem. Reuşim să ne acoperim de ridicol chiar şi când unele acţiuni aprind flacăra palidă a speranţei. 2018 ar trebui să fie Anul Centenarului. Cel puţin aşa s-a stabilit la nivel declarativ. Dar chiar în acest an românii se arată mai dezbinaţi ca niciodată. Ţara e în haos, politicienii se agaţă de privilegii şi insistă că sunt persecutaţi de statul paralel. Oare nu e şi asta o defăimare de ţară? Economia e la pământ. Nu a fost ea niciodată foarte grozavă, dar tot a mai mişcat. Preţul vieţii de zi cu zi e tot mai mare şi e evident că ne îndreptăm către o depresiune economică de proporţii, dar guvernanţii nu doar că sunt orbi la toate semnalele, ci încearcă să ne convingă că, de fapt, o ducem mai bine. În Anul Centenarului românii nu mai ştiu cum să fugă din ţara asta. Doar sirienii ne depăşesc la capitolul emigraţie. Dezastru pe toată linia, aşa de evident că se vede şi de pe Lună, numai cine trebuie pare să aibă ochii legaţi. Nu reuşim să demonstrăm nimic, dar absolut nimic. Anul Centenarului riscă să rămână în istorie mai degrabă ca unul al ridicolului naţional. Acum câteva zile, pe o reţea de socializare, Florin Roman, deputat liberal de Alba, a lansat o ipoteză halucinantă. Conform acestuia, Ministerul Culturii a pierdut contractul pentru construirea Monumentului Unităţii Naţionale de la Alba Iulia. Astfel riscăm ca, la 1 decembrie, la Alba Iulia să fie pusă în valoare o hologramă şi nu un monument care să dăinuie măcar până la al doilea centenar. Suntem campioni la însăilat lucruri şi rezolvat situaţii pe ultima sută de metri. Dar până la festivităţile de Ziua Naţională nu a mai rămas foarte mult timp. Chiar dacă e Anul Centenarului, un monument de talia celui ce urmează (sau poate că nu) să fie ridicat la Alba Iulia nu se poate face peste noapte. E vorba de o oribilitate (evaluarea îmi aparţine) de vreo 22 de metri înălţime. Şi nici data inaugurării nu poate fi amânată – după exemplul Parcului de Agrement Cornişa de la noi. E clar că există probleme. Deputatul de Alba susţine că s-a pierdut contractul de jurizare a concursului şi că în acest sens există o adresă semnată de George Ivaşcu, ministrul Culturii. Prin urmare, nu există contract de construcţie. Asta în condiţiile în care termenul de execuţie al monumentului e de opt luni de zile. La limită. Iar dacă, în buna tradiţie mioritică, afacerea este încredinţată vreunei firme cu sediul într-o scară de bloc, acolo unde femeia de serviciu îşi doseşte mopurile, e destul de posibil să ne facem de râs. Încă odată. N-ar trebui să surprindă. Metehne româneşti. Incompetenţa nu e doar o scuză, e ingredientul principal în ceea ce se petrece în România de vreo trei decenii încoace. Organigramele ministerelor sunt stufoase şi ineficiente; singurul scop pare a fi acela de a asigura posturi călduţe pentru amante, rubedenii şi clienţi de partid. Competenţa nu dă afară pe nimeni. Şi într-o astfel de adunătură să pierzi un contract sau să sifonezi ceva milioane de euro e cât se poate de simplu. Se pare că ministrul Ivaşcu a dispus un control. Care nu va rezolva mare lucru, să fim realişti. Dacă cineva va fi găsit vinovat e foarte probabil să fie vorba despre o persoană lipsită de protecţie. De cei care au protecţie nu ai voie să te atingi şi Ivaşcu ştie foarte bine asta. Iar dacă încă nu a aflat o să priceapă foarte curând. Un control care, aşa cum spuneam, nu va rezolva adevărata problemă şi nici măcar nu va aduce lumină în cazul dispariţiei contractului. Timpul trece, ziua Marii Sărbători Naţionale se apropie şi nu se întâmplă nimic. Riscăm să avem parte de acea hologramă cu care ne ameninţă Florin Roman. O hologramă ce e posibil să coste – o altă obişnuinţă servită de guvernanţi – mai mult decât monumentul gândit de sculptorul Mihai Buculei. Doar trăim în România.
Ca la noi la nimeni
De MonitorulBT
0

Deja ai votat!
Articolul precedent
Articolul următor
AVEM NEVOIE DE SPRIJINUL DUMNEAVOASTRĂ!
„Avem nevoie de sprijinul dumneavoastră pentru a putea oferi în continuare jurnalism onest și a lupta cu corupția și dezinformarea, pentru a scrie despre situația reală, nu versiunea oficială cosmetizată oferită de autorități.
REDIRECȚIONEAZĂ 20% DIN IMPOZITUL PE PROFIT AL COMPANIEI TALE
Poți alege ca 20% din taxele plătite de compania ta să meargă către jurnalism de calitate, nu către stat. Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la monitorul@monitorulbt.ro *Baza legală poate fi consultată AICI.
ARTICOLE SIMILARE
Editorial
De doi bani speranță – Virgil COSMA, jurnalist
Este limpede că, indiferent cine și cum va ajunge la Palatul Victoria, dacă viitorul guvern nu aplică imediat și fără concesii măsurile pe care...
Editorial
Răspundere, nu solidaritate – Cătălin MORARU, redactor șef
E limpede, cred, ce fac pesediștii. Vin cu propuneri fanteziste, pentru a întârzia formarea unui guvern. Pentru că fiecare zi fără un nou premier...
Editorial
Totul până la copii! – Dumitru MONACU, scriitor
În curând, școlile își vor închide porțile, urmând o binemeritată vacanță pentru elevii din toată țara. Pentru cei din Botoșani, vacanța ce se arată...
Editorial
Cazinou de lux, mentalitate de scara blocului – Ciprian MITOCEANU, scriitor
De fiecare dată când cei aflați la butoane se plâng că prin buget bate vântul și trebuie inventate noi taxe și impozite „că altfel...
Editorial
Plutașii de pe Dâmbovița – Dumitru MONACU, scriitor
Iubitorii de animale, de fapt cei care au în preajma lor câini, știu foarte bine că atunci când patrupedul se lasă pe spate pentru...
Editorial
Școala românească: între trecut autoritar și viitor incert – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Așa cum am atras atenția în editorialul precedent, reforma sistemului de învățământ din România pendulează între „las-o bre, că merge și așa” și „atât...
Editorial
Încă două săptămâni de suspans – Virgil COSMA, jurnalist
Ce auzim și vedem din afară despre negocierile care trebuie să definească conducerea României pentru următorii patru ani? Nimic bun. Aceleași fețe, același tupeu,...
Editorial
Școala românească: între trecut autoritar și viitor incert – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Așa cum am atras atenția în editorialul precedent, reforma sistemului de învățământ din România pendulează între „las-o bre, că merge și așa” și „atât...
Editorial
Bulibășeala marca „Crin” – Dumitru MONACU, scriitor
Când vine vorba de Crin Antonescu, multă lume se gândește la liberalul cu plete din anii ’90 care vorbea frumos și se poziționa întruna...
Editorial
Educația, lăsată iar la voia întâmplării – Ciprian MITOCEANU, scriitor
După cum bine se știe, dar se tot ignoră, reforma Educației este absolut necesară, însă, ca de obicei, a fost abandonată la discreția unui...
Editorial
O mezalianță (aproape) imposibilă – Dumitru MONACU, scriitor
Treaba de mântuială făcută de români la alegeri se lasă în aceste zile cu multe întrevederi, discuții, negocieri, poziții de forță sau maleabile în...
Editorial
1 Iunie cu soare, fără ode și fără tarlale – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Luna mai s-a dovedit a fi o lună incredibil de bogată în precipitații și cam strânsă la pungă în ceea ce privește confortul termic,...
Editorial
Adevărata criză – Virgil COSMA, jurnalist
Suntem asaltați cam din toate mediile de amenințări și vești proaste: țara este în derivă, în pragul unui colaps financiar, se dublează prețul la...
Editorial
Demonizarea Franței, o lecție de manipulare pe stomacul gol – Ciprian MITOCEANU, scriitor
De ceva vreme asistăm la o demonizare agresivă a Franței. Se știe cine se află în spatele acestei acțiuni care ar fi stârnit zâmbete...
Editorial
Nu ne mai terfeliți Tricolorul! – Dumitru MONACU, scriitor
De o bună bucată de vreme, mai precis din momentul în care rețelele de socializare ne-au pus talpa pe gât, constatăm că patriotismul, românismul...
Editorial
Fardul de partid și denaturarea crasă a realităților – Dumitru MONACU, scriitor
Nu ar fi o gaură-n cer faptul că partidele politice din România primesc finanțare de la bugetul de stat, adică din buzunarele noastre. Pentru...
Botoșani
cer acoperit de nori
23.7
°
C
23.8
°
23.3
°
50 %
3.3kmh
99 %
lun
29
°
mar
23
°
mie
24
°
J
25
°
vin
21
°
CARICATURA ZILEI
POZA ZILEI
EDITORIAL
Este limpede că, indiferent cine și cum va ajunge la Palatul Victoria, dacă viitorul guvern nu aplică imediat și fără concesii măsurile pe care...
EPIGRAMA ZILEI
Eu îmi apăr bogăția
Funcția, contul și neamul
Și de-aceea am pus hamul
Pe voi și pe România...
-Dumitru MONACU
HAPPY CINEMA
POLITICĂ EDITORIALĂ
Politica editorială a Monitorului de Botoșani
Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...
ÎN ATENȚIA CITITORILOR
În atenţia cititorilor
Este foarte important pentru redacţia noastră să ofere cititorilor posibilitatea de a comunica cu noi rapid şi uşor. Astfel, pentru:
- a ne aduce la...
MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ
Codul de conduită al jurnalistului
În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise:
- Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...