În aceste zile se petrec numeroase manifestări, entuziaste şi sincere, ori doar ordonate de calendarul Programului Centenar, prin care se evocă unirea Basarabiei cu ţara mamă, unul dintre elementele triadei magice care a rotunjit momentul astral al României, Marea Unire din 1918, a cărei dăinuire seculară o celebrăm în acest an. Istorici şi profesori, cercetători şi veterani, oameni de cultură şi/sau de conştiinţă rememorează împrejurările istorice, evenimentele, circumstanţele geopolitice care, toate, s-au împletit în canavaua unui rezultat istoric unic la care au contribuit multe personalităţi marcante precum Ion Inculeţ, Pan Halipa, Onisifor Ghibu, Constantin Stere, Daniel Ciugureanu şi alţii. Apogeul momentului istoric a fost proclamarea deciziei prin acea declaraţie memorabilă pe care, cei ce n-o cunosc sau au uitat-o, au acum prilejul, dar şi datoria să şi-o amintească. Iat-o: “Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna SE UNEŞTE CU MAMA SA, ROMÂNIA”. Aceasta sintagmă sonoră ce aminteşte prin solemnitatea ei celebra replică scenică a lui Ştefan cel Mare despre Moldova urmaşilor, a răsunat sub bolţile Sfatului Ţării la 27 martie 1918, fiind votată de membrii acestuia şi apoi salutată cu urale de mulţimea ce aclama “Trăiască unirea cu România!”. De atunci Basarabia a devenit parte integrantă a României, având reprezentanţi în toate forurile naţionale şi, timp de 22 de ani, a fost astfel ferită de toate ororile ce au năpăstuit norodul Rusiei sovietice. Dar, din păcate, ştim că Rusia, debusolată în anii revoluţiei sale socialiste, şi-a adunat între timp puterile demonice şi, în anul 1940, după semnarea tratatului Ribbentrop-Molotov, a somat prin ultimatum România să cedeze Basarabia, cu un răgaz temporal derizoriu, fapt care a constituit începutul lungului calvar al acestei provincii, dar şi al Bucovinei. Suferinţele acelor oameni sunt greu de imaginat azi şi doar capacitatea unor creatori literari precum Elisabeta Isanos, Nicolae Dabija sau, în primul rând, ţăranca Aniţa Nandriş Cudla, reuşesc să creeze cât de cât, o imagine a inimaginabilului. Acestea nu sunt însă de ajuns ca să se dobândească acea internaţionalizare a suferinţelor neamului nostru, precum ale altor neamuri care au fost pricepute să obţină chiar scuze şi despăgubiri pentru suferinţele lor istorice, deşi ale neamului nostru nu au fost cu nimic mai prejos. Timpul are totuşi şi un obicei benefic, acela că trece şi uneori mai vindecă rănile, fie şi prin uitare. Dar aceste suferinţe sunt greu de uitat, mai ales de către oameni de profundă sensibilitate precum sunt poeţii al căror reprezentant a fost, în acea parte de neam, Grigore Vieru pentru care recuperarea statutului românesc a constituit cea mai mare şi dureroasă aspiraţie. Unii îşi mai amintesc cum, sosit în vara anului 1989 pentru prima dată pe o scenă din ţară, aceea a Teatrului “Mihai Eminescu” din Botoşani, împreună cu familia Aldea Teodorovi şi alţi artişti basarabeni, ei toţi exprimau atâta tensiune şi ardoare sufletească încât publicul stadioanelor neîncăpătoare rezona la unison ca valurile mării, în ritmul dorului de comuniune. Căci decenii întregi distanţa dintre românii celor două maluri de Prut a fost mai mare decât una cosmică, iar scrierile lui Eminescu despre Basarabia au determinat sabotarea politică a publicării ediţiei Perpessicius. Imediat după evenimentele din 1989 s-a desfăşurat la Chişinău, în impozanta clădire a Parlamentului Republicii Moldova, Conferinţa dedicată Pactului Ribbentrop-Molotov la care, având şansa de-a participa nemijlocit, ca reprezentant de presă, dar nu numai, am putut asculta şi vota declaraţiile, demonstraţiile de nulitate juridică şi proclamările acesteia care, toate, au creeat o atmosferă de entuziasm debordant în ale cărui talazuri am plutit cu toţii pe undele unei eliberări istorice dorite de decenii. Dar apoi efectele acestui conclav internaţional s-au lăsat aşteptate sine die şi nu s-au mai materializat din motive rămase obscure. A mai fost şi romanticul Pod de Flori de peste Prut pe care l-am trăit nemijlocit, ba am redactat chiar şi singurul ziar cu acest titlu având pe copertă celebra poză a lui Grigore Vieru în barcă. Aşadar, aspiraţiile unirii n-au dispărut, nici măcat măturate de raţiunile concret pragmatice ale emigrării multora către Apus în căutarea “unui trai mai bun”, cum sună stupida justificare. Ele se fac simţite ba prin marşul acelor tineri ce, porniţi din Basarabia pe jos, au ajuns desculţi în Bucureşti spre a se odihni pe duşumelele Cotrocenilor, în lipsa de acasă a gazdei; ba prin concertele magistrale ale genialului Eugen Doga, ba prin Congresul Mondial al eminescologilor de la Chişinău (unde Eminescu totuşi nu s-a născut!), ba prin declaraţiile de unire ale unor judeţe din ţara (încă) vecină, isterizante pentru actualul ei preşedinte, iar în aceste zile, prin delegaţiile masive ale unor unionişti din diferite părţi de ţară, porniţi spre răsărit spre a sărbători împreună cu cei de peste Prut momentul astral al Marii Uniri, dar şi nădejdea neostoită a reeditării acestuia.
Unirea Basarabiei cu ţara, un ecou mereu reverberat
De MonitorulBT
0

Deja ai votat!
Articolul precedent
Articolul următor
AVEM NEVOIE DE SPRIJINUL DUMNEAVOASTRĂ!
„Avem nevoie de sprijinul dumneavoastră pentru a putea oferi în continuare jurnalism onest și a lupta cu corupția și dezinformarea, pentru a scrie despre situația reală, nu versiunea oficială cosmetizată oferită de autorități.
REDIRECȚIONEAZĂ 20% DIN IMPOZITUL PE PROFIT AL COMPANIEI TALE
Poți alege ca 20% din taxele plătite de compania ta să meargă către jurnalism de calitate, nu către stat. Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la monitorul@monitorulbt.ro *Baza legală poate fi consultată AICI.
ARTICOLE SIMILARE
Editorial
Nimic despre decalajele dintre regiuni – Virgil COSMA, jurnalist
Tonul hotărât al premierului, impresia de seriozitate și imaginea de „să facem treabă” se sparg în improvizații administrative și promisiuni pe care nu are...
Editorial
De la „framing” la insecte – Dumitru MONACU, scriitor
Trăim niște vremuri în care manipularea prin „framing” este atât de perfid utilizată de diverse entități sau persoane „de bine” încât, în cazul minților...
Editorial
Fraierul patriotic, specie exploatată de sezon – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Având în vedere proporțiile dezastrului în care a ajuns să se scalde România, e evident că nu doar elevii bursieri, profesorii și directorii de...
Editorial
Pensiile speciale la momentul adevărului – Dumitru MONACU, scriitor
Despre pensiile speciale s-a scris și s-a vorbit atât de mult încât, pe bună dreptate, un editorial cu un așa subiect ar părea la...
Editorial
Un sacrificiu inutil și periculos – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Nu e deloc întâmplător faptul că grosul măsurilor de austeritate lovesc în Educație. Poate puțin surprinzător, în condițiile în care situația în care a...
Editorial
Clasa politică se salvează din nou – Virgil COSMA, jurnalist
Astăzi, în Parlament, noul guvern își asumă răspunderea pentru pachetul de măsuri care trebuie să reducă deficitul țării. Urgența este dată de faptul că...
Editorial
Broasca, viceprimarii și bursele – Dumitru MONACU, scriitor
Nu știu alții cum sunt, dar eu când aud de reforme bugetare, simt că m-a pălit o ciocănitoare-n ceafă. Și asta pentru că în...
Editorial
Salarizarea aberantă a „miticilor” – Dumitru MONACU, scriitor
Aud vorbindu-se de o groază de timp despre necesitatea ajustării legii salarizării care, spun politicienii, are niște neajunsuri. În primul și-n primul rând despre...
Editorial
Protest anemic, realitate amară – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Săptămâna curentă a debutat, printre altele, cu protestul elevilor față de intențiile guvernanților de a masacra bursele, o măsură care, dacă e să-i credem...
Editorial
Cu frânele trase, spre nicăieri… – Dumitru MONACU, scriitor
Se spune adesea că omul sfințește locul. Se mai spune, mai nou și pe un ton exasperat, că dacă am avea măcar un Ilie...
Editorial
Pe pista altuia, dar cu tupeu propriu – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Ani întregi botoșănenii s-au tot plâns de bicicliștii de pe Pietonalul Unirii și, de parcă bicicliștii nu erau de ajuns, în peisaj au apărut...
Editorial
Așteptăm fapte, nu vorbe – Virgil COSMA, jurnalist
Avem guvern nou, avem plan de guvernare, avem promisiuni de reforme, dar nu avem vreo speranță că ne va fi mai bine. Mai mult...
Editorial
O fabrică de rapoarte fără inovații – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Așa cum am mai amintit și cu alte ocazii, primesc adesea feedback de la cititori. Apreciez asta, însă nu simt nevoia de conformare mulată...
Editorial
Ai AI, folosește-o! – Dumitru MONACU, scriitor
Fără îndoială, mediul online a devenit principala sursă de informații pentru orice savant sau gură-cască. Spre deosebire de defuncta sau, mă rog, muribunda presă...
Editorial
Un calcul cinic – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Nu sunt bani, suntem în criză și trebuie să luăm măsuri dure pentru a ieși la liman. Numai asta auzim zilele astea și acele...
Editorial
Un nou val de impostură – Virgil COSMA, jurnalist
Tupeu, aroganță, sfidarea electoratului? Care dintre acestea poate caracteriza mai bine formarea noului guvern? Cred că toate la un loc și încă un șir...
Botoșani
cer acoperit de nori
24.5
°
C
25
°
24.4
°
63 %
2.1kmh
89 %
lun
25
°
mar
31
°
mie
29
°
J
26
°
vin
28
°
CARICATURA ZILEI
POZA ZILEI
Primăria ar face orice pentru banii din noi locuri de parcare. Inclusiv să blocheze scări sau căi de acces.
EDITORIAL
Tonul hotărât al premierului, impresia de seriozitate și imaginea de „să facem treabă” se sparg în improvizații administrative și promisiuni pe care nu are...
EPIGRAMA ZILEI
Mi-a apărut în vis Nicolaescu
Și am aflat ceva de m-au cuprins fiorii:
Tandemul Iliescu-Isărescu
Îi cere să continue „Nemuritorii”!
-Dumitru MONACU
HAPPY CINEMA
POLITICĂ EDITORIALĂ
Politica editorială a Monitorului de Botoșani
Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...
ÎN ATENȚIA CITITORILOR
În atenţia cititorilor
Este foarte important pentru redacţia noastră să ofere cititorilor posibilitatea de a comunica cu noi rapid şi uşor. Astfel, pentru:
- a ne aduce la...
MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ
Codul de conduită al jurnalistului
În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise:
- Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...