Românii, printre europenii care își găsesc cel mai greu de muncă. România are printre cele mai puține joburi vacante din UE

Rata locurilor de muncă vacante din Uniunea Europeană şi din zona euro s-a situat la 1,7% în trimestrul trei al anului trecut, în creştere de la 1,6% în precedentele trei luni, şi în scădere de la 2,2% în perioada similară din 2019, arată un raport recent al Eurostat. România, alături de alte câteva țări, trage acest clasament în jos, arată cifrele.

În perioada iulie-septembrie 2020, statele membre cu cele mai scăzute rate ale locurilor de muncă vacante erau Grecia, cu 0,5%, Portugalia şi Polonia, ambele cu 0,7%, Slovacia, România şi Polonia (cu 0,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cea mai ridicată rată a locurilor de muncă vacante au fost Cehia, cu 5,3%, Belgia, cu 3,3% şi Olanda, cu 2,5%.

Comparativ cu trimestrul trei din 2019, rata locurilor de muncă în perioada iulie-septembrie 2020 a crescut doar în Bulgaria şi Franţa (ambele cu 0,1 puncte procentuale – pp). În Lituania, aceasta a rămas stabilă, iar în 24 ţări membre (inclusiv în România) a scăzut. Cel mai sever declin a fost înregistrat în Germania (un punct procentual), Cehia (cu 0,9 pp) şi Letonia (cu 0,8 pp), mai arată raportul citat de Pro TV.

Pe sectoare de activitate, în România, rata locurilor de muncă vacante în trimestrul trei din 2020 era de 0,6% în industrie şi construcţii şi de 0,7% în servicii. La nivelul Uniunii Europene, rata locurilor de muncă vacante era de 1,6% în industrie şi construcţii şi de 1,7% în servicii.

Totuși, de atunci lucrurile par să se mai fi îmbunătățit, dar numai cifrele ce urmează a fi făcute publice vor certifica asta. Până atunci, cei care își caută un job în Botoșani, de pildă, un oraș ca oricare altul din România, fără a avea pretențiile Capitalei sale ale Timișoarei, vor vedea că oferte există.

Cei mai avantajați sunt șoferii profesioniști, sudorii și lăcătușii, zidarii și dulgherii, muncitorii în construcții, coafezele, cosmeticienele și manichiuristele, casierii, ospătarii, chelnerii și alți lucrători în industria osipitalității, mecanicii auto, secretarele ș.a.m.d., pentru că multe oferte de locuri de muncă li se adresează. Sunt inclusiv oferte de joburi peste granițe, mai ales în Germania.

Topul celor mai mari angajatori din România: Companiile de stat, la loc de frunte

În timp ce UE observă că în România sunt puține locuri de muncă scoase la concurs, există în țară câțiva angajatori-mamut. Iată topul celor mai mari angajatori din România, unul în care companiile de stat sunt la loc de frunte.

Astfel, Poșta Română a fost cel mai mare angajator de la noi anul trecut, cu un număr mediu de salariați de 23.045, adică de peste 7 ori mai mult decât principalul competitor din mediul privat – Fan Courier, după cum arată un articol wall-street.ro.

Publicația remarcă însă faptul că, în ciuda numărului mare de angajați, Poșta face un profit de 6 ori mai mic decât Fan Courier. În plus, în anul de pandemie care a trecut, unul în general bun pentru firmele de curierat, Poșta Română nu a reușit să își îmbunătățească semnificativ cifrele.

Ineficiența Poștei Române a fost un subiect adesea dezbătut în presa ultimilor ani. Compania de stat cu greu se poate compara cu operatorii privați de curierat, care nu sunt nevoiți să mențină mii de sucursale în întreaga țară. Restructurarea Poștei este în atenția Guvernului, anul acesta numărul de angajați fiind prognozat să scadă cu 1.000.

Al doilea cel mai mare angajator din România este Compania Națională de Căi Ferate ”CFR” SA, cu 22.356 de salariați. De notat că în top mai figurează și CFR Călători, care, la rândul ei, are alți 12.084 angajați.

Cel mai mare angajator din mediul privat este retailerul Profi, care anul trecut a avut 17.979 salariați și care s-a plasat astfel pe locul al treilea în clasamentul general.

Din mediul privat, marile lanțuri de supermarketuri și hipermarketuri ies clar în evidență cu un număr mare de salariați. E vorba de branduri precum Kaufland, Mega Image, Carrefour, Lidl sau Auchan.

În top 10 se află cinci companii de stat și alte cinci din mediul privat. Primele au fost adesea criticate pentru ineficiența lor, mai cu seamă dacă iei în calcul numărul mare de salariați. Un astfel de exemplu este CFR. În 2020, pierderile companiei au explodat pe fondul restricțiilor de călătorie cauzate de pandemia COVID-19.

Astfel, CFR SA a înregistrat o pierdere netă de 281,6 mil lei, de peste 10 ori mai mult decât în 2019 și totodată cele mai mari pierderi din evidența publică de cinci ani menținută de Ministerul Finanțelor.

Transportul în comun din București, angajați cât tot CFR Călători

Cu peste 11.000 de angajați, Societatea de Transport (STB) București se bate de la egal la egal cu alte companii care au însă ”acoperire națională”. STB a reușit să facă un profit de 26 mil. lei anul trecut, de peste 5 ori mai mult decât în 2019.

STB are una dintre cele mai extinse rețele de transport din Europa, cu o lungime a traseelor de peste 1.600 km cale dublă, în București și Ilfov.

Începând cu data de 1 august 2021, transportul în comun în București a devenit și mai scump ca înainte, prețul unei călătorii urcând de la 1,3 la 3 lei.

Deja ai votat!