spot_img
joi, aprilie 25, 2024
AcasăCaleidoscopUrsul de Aur adus în România

Ursul de Aur adus în România

Filmul „Nu mă atinge-mă” a fost marele câştigător al ediţiei din acest al Berlinalei.

 

Juriul Berlinalei a surprins în seara de sâmbătă seară acordând Ursul de Aur al celei de-a 68-a ediţii a Festivalului de Film de la Berlin peliculei „Touch Me Not/ Nu mă atinge-mă”, lungmetrajul de debut al Adinei Pintilie. Pelicula a fost desemnată şi cel mai bun lungmetraj de debut. „Nu este despre ce poate face cinema-ul, ci despre unde poate duce”, a declarat preşedintele juriului, regizorul german, Tom Tykwer, citat de DPA

„Filmat pe o perioadă de zece săptămâni, între anii 2015 şi 2017, cu o distribuţie mixtă de actori profesionişti (Tomas Lemarquis, Laura Benson) şi persoane reale, «Nu mă atinge-mă» este o explorare personală care pune sub semnul întrebării ideile preconcepute pe care le avem despre intimitate, ca aspect fundamental al existenţei umane”, informează Institutul Cultural Român de la Berlin.

La graniţa dintre ficţiune, documentar şi artă vizuală, experimentând curajos atât la nivel de conţinut cât şi de limbaj cinematografic, filmul „Nu mă atinge-mă” este o investigare personală a ideii de intimitate, a nevoii umane de contact autentic. O femeie şi doi bărbaţi se află în căutarea intimităţii. Pierdute în imensitatea rece a oraşului, singurătăţile lor se întâlnesc – întâmplător sau din voia destinului – într-o stranie încercare de contact.

 

Adina Pintilie invită spectatorii la dialog

 

Adina Pintilie nu se aştepta să obţină Ursul de Aur. „Este atât de important că acest lucru se întâmplă pentru că ne-ar plăcea ca dialogul pe care îl propune «Nu mă atinge-mă» să ajungă peste tot în lume. Vă invităm, deci, pe voi, spectatorii, la dialog”, a declarat vădit emoţionată regizoarea la primirea premiului. Pintilie a mărturisit totodată că se află într-o „stare febrilă” în urma unei gripei contractate – o stare perfect adecvată, după cum a precizat regizoarea, pentru acceptarea premiului.

Despre cei şapte ani în care a lucrat la film, ea a precizat: „Când aveam 20 de ani, credeam că ştiu totul despre dragoste. Tot proiectul a pornit de la această idee. Filmul a pornit de la documentare, din curiozitatea mea să redescopăr lumea şi să înţeleg cum oamenii pot experimenta intimitatea în feluri foarte diferite. Timp de doi ani am făcut casting, unde căutam oameni care să mă însoţească în această călătorie nebună şi am găsit un grup de oameni uimitori. Au fost incredibil de curajoşi, să îşi asume atât de multe riscuri – de a se deschide atât de mult în faţa camerei. A fost mai mult ca un proces de realizare a unui documentar. Nu este un documentar, ci o fuziune între realitate şi ficţiune”.

Adina Pintilie s-a născut la Bucureşti pe 12 ianuarie 1980 şi a absolvit Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti, la secţia regie de film, în anul 2008. A devenit cunoscută cu scurtmetrajul „Balastiera #186” şi mediumetrajele „Nu te supăra, dar…” şi „Oxigen”.

 

Film respins de două ori de la finanţarea CNC

 

Lungmetrajul, o producţie România-Germania-Cehia-Bulgaria-Franţa, cu un buget de aproximativ un milion de euro, îi are în distribuţie pe Laura Benson („Someone Else in the Evening”), Tómas Lemarquis  („X-Men: Apocalypse”) , Christian Bayerlein, Grit Uhlemann, Hanna Hofmann, Seani Love, Irmena Chichikova, Rainer Steffen, Georgi Naldzhiev şi Dirk Lange.

Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC) a respins de două ori finanţarea pentru acest proiect cinematografic, acordându-i, în final, în 2013, suma de 700.000 de lei. În schimb, „Nu mă atinge-mă” a primit finanţare şi din partea fondului Eurimages, iar dezvoltarea proiectului cinematografic a fost făcută în Torino Lab, Atelierul Cinefondation şi Binger Lab. „Cred că sunt mulţi producători curajoşi care se luptă să îşi finanţeze filmele şi arătate în lume. Cred că micuţul ăsta (n.r. – trofeul Ursul de Aur) ar trebui să îi încurajeze pe distribuitori să fie curajoşi şi să le arate publicului. Pentru că nu facem filmele pentru noi, le facem pentru oameni”, a punctat scenarista şi producătoarea Bianca Oana.

Acesta este al doilea trofeu Ursul de Aur obţinut de un lungmetraj românesc, după performanţa realizată de „Poziţia copilului”, de Călin Peter Netzer, în 2013, şi el respins de la finanţare de CNC.

 

Festival dedicat femeilor

 

Pe fondul undei de şoc generate de mişcarea #MeToo, această a 68-a ediţie Festivalului de Film de la Berlin a prezentat pelicule care au adus un omagiu femeilor, chiar dacă printre cele 19 filme aflate în competiţie doar patru au fost semnate de femei. Unul dintre filmele care aduc în prim plan eroine este „Las herederas”, de Marcelo Martinessi – primul film al acestui regizor din Paraguay şi totodată prima peliculă aflată în competiţie din această ţară – care prezintă povestea unei femei care se emancipează la bătrâneţe, din care bărbaţii sunt aproape absenţi.

Actriţa principală a filmului, Ana Brun, a fost recompensată cu Ursul de Argint pentru cea mai bună interpretare feminină la Berlinală. Vizibil emoţionată, aceasta a dedicat filmul „femeilor luptătoare” din ţara sa. Nu în ultimul rând, regizorul peliculei a fost recompensat cu premiul Alfred Bauer, o distincţie acordată în memoria fondatorului festivalului, care premiază filmele care deschid noi perspective.

Şi cinematograful latino a fost premiat la această ediţie a Berlinalei, odată cu acordarea Ursului de Argint pentru cel mai bun scenariu peliculei „Museo”, semnate de regizorul mexican Alonso Ruizpalacios. Pelicula, cu Gael Garcia Bernal în rolul principal, are în centru furtul unor artefacte din Muzeul de Antropologie din Ciudad de Mexico în 1985.

Ursul de Argint pentru cel mai bun regizor i-a revenit lui Wes Anderson pentru animaţia „Isle of Dogs”, însă cunoscutul cineast nu a putut fi prezent pentru a-şi ridica premiul. În locul său pe scenă a urcat Bill Murray, unul dintre actorii care dau viaţă personajelor din film. „Nu m-am gândit niciodată că jucând un câine mă voi întoarce cu un urs”, a glumit acesta la ridicarea premiului.

Prezentat în deschiderea Berlinalei, „Isle of Dogs” a fost unul dintre favoriţii la „Ursul de Aur”, alături de „U-22 July”, o reconstituire controversată a masacrului de pe insula Utoya din 2011 – care aplecat însă de la această ediţie fără a obţine vreun premiu.

Tânărul francez Anthony Bajon a fost distins cu Ursul de Argint pentru cel mai bun actor după prestaţia din filmul „La Priere”, de Cédric Kahn, o dramă despre foşti dependenţi de droguri aflaţi în căutarea mântuirii. Bajon devine astfel al şaptelea actor francez premiat la Berlin, după nume mari ale filmului francez precum Jean-Pierre Léaud şi Jean-Louis Trintignant.

 

Câştigătorii Festivalului Internaţional de Film de la Berlin 2018:

♦ Ursul de Aur pentru cel mai bun film: „Touch Me Not”, de Adina Pintilie

♦ Ursul de Argint – Marele Premiu al juriului: „Twarz”, de Malgorzata Szumowska

♦ Ursul de Argint pentru cel mai bun regizor: Wes Anderson, pentru „Isle of Dogs”

♦ Ursul de Argint pentru cea mai bună actriţă: Ana Brun, pentru rolul din „Las Herederas”

♦ Ursul de Argint pentru cel mai bun actor: Anthony Bajon, pentru rolul din „La prière”

♦ Ursul de Argint pentru cel mai bun scenariu: Manuel Alcalá şi Alonso Ruizpalacios, pentru „Museo”

♦ Ursul de Aur pentru cel mai bun scurtmetraj: „The Men Behind the Wall”, de Ines Moldavsky

♦ Ursul de Argint pentru cel mai bun scurtmetraj: „Imfura”, de Samuel Ishimwe

♦ Ursul de Argint pentru costume şi scenografie: Elena Okopnaya, pentru „Dovlatov”

♦ Cel mai bun lungmetraj de debut (premiu în valoare de 50.000 de euro): „Touch Me Not”, de Adina Pintilie

♦ Ursul de Aur pentru întreaga carieră: Willem Dafoe

♦ Ursul de Cristal pentru cel mai bun film din Generation Kplus: „Les rois mongols”, de Luc Picard

 

Deja ai votat!
Articolul precedent
Articolul următor
Botoșani
cer acoperit de nori
12.2 ° C
12.2 °
12.2 °
66 %
2.6kmh
100 %
joi
13 °
vin
15 °
sâm
18 °
Dum
19 °
lun
19 °

CARICATURA ZILEI

Joi

POZA ZILEI

  Visul american poate fi trăit oriunde. Chiar dacă e mai mic şi mai gârbovit.

EDITORIAL

Schimbările „spectaculoase” în cadrul strategiilor electorale ale partidelor apărute pe ultima sută de metri sunt semne că, pe undeva, societatea dă semne de revenire...

EPIGRAMA ZILEI

Nu bârfesc, nu-s cârcotaș Dar vă spun, cunosc un domn De aicea din oraș Care-i treaz numai ... în somn ! Dumitru MONACU

HAPPY CINEMA

POLITICĂ EDITORIALĂ

Politica editorială a Monitorului de Botoșani

Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...

ÎN ATENȚIA CITITORILOR

În atenţia cititorilor

Este foarte important pentru redacţia noastră  să ofere cititorilor  posibilitatea de a comunica cu noi  rapid şi uşor. Astfel, pentru: - a ne aduce la...

MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ

Codul de conduită al jurnalistului

În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise: - Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...