Transpirația aduce o memorie bună

0

Ziariștii de la New York Times scriu despre efectul anumitor exerciții asupra organismului.

Tipul corect de exerciții fizice poate crește capacitatea de memorare și micșora riscul de demență. Pentru asta e necesar a fi într-o formă fizică bună, iar efectele se văd și dacă se face mișcare la o vârstă mai înaintată.

Două studii care fac vâlvă arată conexiunile între sport, îmbătrânire, aerobic și uitare. Dar ambele studii, chiar dacă nu se ocupă de sănătatea mintală, sugerează că anumite tipuri de exerciții fizice fac bine la păstrarea sau chiar îmbunătățirea memoriei.

Dovezile științifice care leagă sportul și fitness-ul de sănătatea creierului sunt considerabile și apar în fiecare zi. Multe studii au descoperit că persoane cu rezistență fizică relativ bună, oricare le-ar fi vârsta, tind să obțină rezultate mai bune la teste de gândire sau memorie decât persoanele ieșite din formă. Alte studii leagă starea fizică bună de un risc mai scăzut de apariție a bolii Alzenheimer.

Dar multe dintre aceste studii au fost doar înregistrarea unei anumite ipostaze din viața oamenilor și nu au studiat pe termen lung dacă și cum schimbarea exercițiilor fizice ar altera memoria sau riscul de demență. Nu ne-au spus, cu alte cuvinte, dacă, la mijlocul vieții sau înainte de pensionare, este prea târziu pentru a ne îmbunătăți sănătatea creierului cu exerciții fizice.

Studiu elocvent pe norvegieni

Dar într-un prim studiu publicat în revista The Lancet Public Health, cercetătorii de la Universitatea de Știință și tehnologie din Trodheim au decis să cerceteze aceste aspecte, având avantajul datelor despre starea de sănătate a norvegienilor de vârsta a doua. Au început prin a răsfoi datele pe scară largă despre sănătate ale tuturor norvegienilor adulți din regiunea din jurul Trodheim-ului, începând cu anii 80. Participanții au particpat la testarea sănătății lor la interval de zece ani, iar chestionarul includea și date estimative ale activității lor fizice.

Cercetătorii au selectat 30.000 de dosare ale participanților de vârsta a doua la testări și le-au împărțit în categorii după exercițiile fizice și cum s-au schimbat acestea de-a lungul celor zece ani. Un grup a pornit fără exerciții fizice și membrii au rămas ieșiți din foma fizică, formând cam 20% dintre cei care nu au făcut sport de-a lungul celor zece ani. Alții au intrat și au ieșit din acest grup, având perioade în care au făcut mișcare. Iar cei 20% cei mai în formă au rămas în afara acelui grup pe toată durata celor zece ani.

Cercetătorii au verificat apoi registrele spitalelor, azilelor de bătrâni și clinicilor specializate pentru a vedea care dintre participanți au dezvoltat boli asociate cu demența în următorii 20 de ani și dacă exerciții fizice au influențat asta în vreun fel.

Și au descoperit că da. Printre cei care s-au păstrat în formă de-a lungul celor zece ani cât a durat studiul au fost cu 50% mai puține îmbolnăviri decât printre cei sedentari. Chiar mai încurajator, cei care au intrat în perioada de vârstă mijlocie ieșiți din formă și au început să facă mișcare au arătat o reducere substanțială a riscului de îmbolnăvire.

„Ne așteptam la un efect asupra sănătății creierului datorită sportului”, spune Ulrik Wisloff, directorul Centrului de Cercetări pentru Exerciții Cardiace din cadrul Universității Trodheim, autor principal al noului studiu. „Dar efectul a fost mai mare decât ne așteptam”. (pentru cei care vor să afle starea lor fizică, universitatea oferă un calculator gratuit online la https://www.ntnu.edu/cerg/vo2max.)

Grupul profesorului Winsloff nu a examinat, totuși, cum oamenii care și-au mărit activitatea fizică au reușit. Ceea ce face al doilea studiu despre sport și memorie o componentă valoroasă.

Rezultate spectaculoase şi după 60 de ani

În acel experiment, publicat recent de revista Applied Physiology, Nutrition, and Metabolism, cercetători de la Universitatea Mcmaster din Ontario, Canada, au testat ce tipuri de exerciții ar avea efect mai mare în creșterea atât a stării fizice cât și îmbunătățirea memoriei, la adulții mai în vârstă. Au început prin a recruta 64 de persoane sedentare, în vârstă de 60 de ani sau mai mult, și le-a măsurat starea fizică și abilitățile de memorie și gândire. Cercetătorii s-au aplecat, în principal, asupra abilității participanților de a diferenția amintiri similare, cum ar fi unde în același sector de parcare și-a lăsat cineva mașina ieri versus azi. Acest gen de memorare deseori se înrăutățește cu vârsta și performanța slabă poate marca deficiențe cognitive sau, în unele cazuri, demență.

După testări, cercetătorii au desemnat voluntarii aleatoriu să viziteze laboratorul, ca grup de control, sau să înceapă să facă exerciții fizice. Unul din grupuri a mers pe banda rulantă, moderat sau mai rapid, de trei ori pe săptămână, timp de 50 de minute. Alții au început să meargă pe bandă în intervale, cu pauze, dar banda era înclinată la maxim timp de patru minute, ceea ce a făcut să le crească activitatea cardiacă la 90% din maximul suportat de fiecare persoană. Apoi au urmat trei minute de plimbare lejeră și încă trei runde de bandă înclinată.

După 12 săptămâni, voluntarii au repetat testele de fitness și cele congnitive cu rezultate uimitoare. Numai cei care au lucrat cu banda înclinată au arătat îmbunătățiri semnificative în starea lor fizică și performanțe de memorare, cât și faptul că cele două sunt conectate. Cu cât a ajuns o persoană mai în formă, cu atât memoria îi funcționa mai bine.

Sunt necesare şi exerciţii intense

În esență, descoperirile au arătat că nu „este prea târziu” pentru persoanele mai în vârstă să înceapă să facă exerciții fizice pentru a-și proteja memoria și amintirile, spune Jennifer Heisz, profesor asociat la Univestitatea McMaster University, cea care a supervizat studiul.

Dar exercițiile trebuie să fie cumva mai intense, pentru a crește ritmul cardiac și îmbunătăți starea fizică. „Le spun oamenilor să adauge niște dealuri, când ies la plimbare. Sau să mărească ritmul când merg pe lângă felinarele de pe stradă”, spune Jennifer Heisz. Dr. Wisloff e și el de acord. Pentru anduranță și sănătatea creierului, spune el, încercați regulat să „exersați cu o intensitate care vă lasă fără suflu”.

Deja ai votat!
se încarcă...