Abateri de la lege măsurate diferit

0

O simplă comparaţie a documentelor emise de primării şi respinse de prefectură în ultimii ani reflectă o situaţie ce pare să ridice multe semne de întrebare referitoare la corectitudinea aleşilor locali din judeţ. Cât de corect s-au alocat banii din bugetele locale, cui şi cu cât s-au concesionat terenurile publice, cine şi cu cât a beneficiat de salarii mai mari sau de o angajare la stat, sunt aspecte pe care dacă prefectura nu le verifică îndeaproape şi corect, pot însemna încălcări ale legii făcute de primari sau de consilierii locali. În cifre, în 2015, când prefect era Costică Macaleţi, au fost respinse de prefectură 75 de hotărâri de consiliu local şi 21 de dispoziţii de primar. Instituţia Prefectului a solicitat în toate aceste cazuri reluarea procedurilor de emitere a documentelor, dar cu respectarea legilor. Trei dintre hotărâri nu au fost corectate nici după respingere, fiind atacate în instanţa de contencios administrativ. În 2016, cu un alt prefect, în persoana lui Dan Nechifor, ciferele s-au dublat, sau chiar s-au triplat: 119 hotărâri de consiliu şi 72 de decizii de primar respinse de juriştii prefecturii. Cinci hotărâri au fost păstrate de consiliile locale chiar dacă li s-a atras atenţia că încalcă legea, prefectura apelând iarăsi la instanţă. Anul 2017 arată o conformare a consiliilor locale – doar 23 de hotărâri find întoarse la emitent pentru alinierea la lege, însă o păstrare a liniei de abatare a primarilor – 36 de dispoziţii de primar respinse. Pentru a explica diferenţa foarte mare am solicitat punctul de vedere al actualului prefect, Dan Şlincu, însă acesta a refuzat orice comentariu. Un lucru cert este că primarii şi consilierii locali sunt sprijiniţi şi consiliaţi în demersurile lor legislative de către secretari. Aceştia nu se schimbă o dată la patru ani, ca aleşii locali, ci sunt angajaţi pe perioadă nedeterminată, oferind, aşadar aceleaşi informaţii în fiecare an. Se consultă permanent cu juriştii prefecturii, deci încălcările legii nu li se prea pot reproşa. Mai mult sau mai puţin, acestea pot fi încercări ale consilierilor sau primarilor de a eluda legea, în diversele probleme la care se referă documentele. Anul 2016 a fost an electoral. Este foarte posibil ca, la final de mandat dorinţa de a încerca marea cu degetul să fie mai mare decât de obicei. Sau la început de mandat să-şi spună cuvântul lipsa de experienţă şi neîncrederea în priceperea secretarului. Tot atât de posibil este ca prefectul să fie mai puţin indulgent în verificările sale. Caz în care aleşii locali sunt la fel de (in)corecţi în fiecare an, doar furcile caudine ale juriştilor fiind mai mult sau mai puţin permisive. „Eu pot declara, doar, că am solicitat corectitudine tuturor celor din aparatul prefecturii. De aceea am şi înfiinţat şi specializat o persoană pentru a fi în corpul de control al prefectului. Pentru corectitudine în luarea deciziilor. Nu vreau să comentez cum au procedat sau procedează alţi prefecţ.”, declara în urmă cu ceva timp prefectul Dan Nechifor. Verificarea legalităţii actelor emise de administraţia locală este cea mai importantă activitate a prefecturii. Este filtrul care face diferenţa dintre legal şi ilegal, dintre transparenţă şi decizii luate în spatele uşilor unde cetăţeanul de rând prea rar ajunge. Explicaţia reală pentru care rezultatele verificărilor diferă atât de mult de la un an la altul nu va fi cunoscută atâta timp cât prefecţii, cei care înţeleg îndeaproape comportamentul aleşilor locali, nu vor să comenteze.

+0 -0
se încarcă...