vineri, martie 29, 2024
AcasăEditorialIlustrate din augustul diasporei (II)

Ilustrate din augustul diasporei (II)

Lucia OLARU NENATI

scriitor

 

Copiii sunt totuși cei mai privați de evenimente culturale, cum ar fi, de pildă, spectacolele teatrului de păpuși, și acesta aflat în vacanță de stagiune. Pentru aceștia întoarcerea în țara-mamă constituie un avenit și foarte prețios prilej de-a deprinde și a se familiariza cu limba originii, aflată în grea suferință în toate țările de adopție, unde toate activitățile se derulează doar în acea limbă străină care le formează mentalul pe acel calapod. Așa că în puțini ani speranțele de-a se baza pe acest tronson românesc (mai ales în perioade electorale!) rămân tot mai palide dacă nu se concepe un program consistent în vederea rezolvării acestei probleme.

Deocamdată, pentru vacanța de acum a acestui tronson de public – dar nu numai, – am a recomanda cu căldură o excursie, nu foarte lungă, dar deosebit de fructuoasă și atractivă. Într-o dimineață, încă nu caniculară, se poate ajunge în câteva zeci de minute la Dorohoi, unde printre altele se poate vizita un așezământ cultural absolut remarcabil, dar prea puțin cunoscut în comparație cu valoarea sa deosebită, mai ales pentru copii, nu în ultimul rând cei ai diasporei, care, întorși în țările lor actuale, vor putea povesti cu mândrie că în „țara veche” au văzut ceva superb. Acest ceva este Muzeul de Științele Naturii din Dorohoi, a cărui vizitare începe cu un palier în care natura a devenit produs de cultură, și anume o expoziție de superbe obiecte de artă din porțelan, ca niște flori transformate de o zână bună, din plante regretabil perisabile, în nepieritore ipostaze ale talentului creatorilor locului pre numele lor Maria și Aurelian Antal, Valerian Țopa, Mihai Debeli și alții. De menționat totuși că această expoziție este doar o mică parte a celei care reprezenta odinioară roadele mirifice ale fabricii de sticlă și porțelan a orașului, care ajungeau cu mândrie până în depărtări. Poate copiii de azi vor putea cândva să decodeze motivele care au cauzat dispariția acestei și atâtor altor structuri creative și, cine știe, poate să le reînvie.

Dar să trecem mai departe împreună cu copiii vizitatori, uimiți de minunile din acest muzeu. Rând pe rând ei au privit cu mare interes rămășițe osoase de mamuți și alte vechi viețuitoare, pe care le-au admirat cu ochii curioși, (dar au și fotografiat, căci azi copii se pricep din leagăn să mânuiască aparatele electronice!). Vin la rând animalele pădurilor, urși, lupi, vulpi, bursuci, râși, apoi șerpi și păsări – păuni, prepelițe și vulturi uriași -, pești și țestoase și tot ce mai există în spațiul nostru, și care pot fi astfel admirate nu doar în ipostaza de personaje a desenelor animate. Interesul micilor (dar și marilor) vizitatori crește în sălile cu insecte, fel de fel de rădăști cu clești mari și cărăbuși, cu toate expuse în vitrine, dar și în mari diorame splendid realizate, unde privitorii se transpun parcă în chip real în cadrul pădurilor noastre pline de atât de interesante viețuitoare. (Asta pentru că aceste minunate diorame au fost realizate în mod idealist înainte de a începe răzuirea munților noștri de pădurile lor!). Ei, dar miracolul abia acum urmează, căci precum au spus strămoșii noștri, „finis coronat opus” (adică sfârșitul încoronează opera). Această încoronare o produce colecția de fluturi, împărțiți pe zone (din toată lumea), pe culori, pe mărimi, organizată de cel care și-a dedicat odinioară viața acestei performanțe de a aduna laolaltă peste 250 de exemplare, cifra fiind una impozantă în domeniu. Numele acelui savant, foarte respectat și acum regretat, este Ioan Nemeș, iar fotografia lui străjuiește această miraculoasă împărăție a fluturilor de toate formele, culorile și mărimile, cel mai mare fiind un exemplar de un indicibil albastru ceruleum. De mirare sunt și acei fluturi care reproduc diferite alte imagini, într-un fel de imitare a mediului, precum fluturi cu aripi ce seamănă a pinguini, altele a rândunici s.a. De menționat că tehnica modernă a diversificat în chip miraculos valorificarea acestor exponate, de pildă, prin prezentarea unui film spectaculos al evoluției omidei din larvă în fluture.

Din acest muzeu, deservit și prezentat cu competență de un mic colectiv de muzeografi, dintre care am beneficiat de priceperea dnei Cristina Amarie – vizitatorii, dar mai ales copiii diasporei, au a se întoarce acasă cu amintirea unei imersiuni în arealul atât interesant al lumii viețuitoarelor ce trăiesc pe acest pământ.

 

Deja ai votat!
Articolul precedent
Articolul următor
Botoșani
cer fragmentat
16 ° C
16.1 °
14.4 °
57 %
12.1kmh
62 %
vin
19 °
sâm
25 °
Dum
26 °
lun
27 °
mar
18 °

CARICATURA ZILEI

POZA ZILEI

Nici hoții nu-s dezamăgiți și rămâi și tu cu mașina întreagă.

EDITORIAL

În avalanșa de știri, săptămâna trecută una a trecut aproape neobservată. Este vorba de anunțul făcut de Doina Federovici, președinta consiliului județean, că nu...

EPIGRAMA ZILEI

Drag mi-a fost calul bălan Și pe badea în Merțan Drag mi-e badea și în car Dacă e ... milionar!   -Dumitru MONACU

HAPPY CINEMA

POLITICĂ EDITORIALĂ

Politica editorială a Monitorului de Botoșani

Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...

ÎN ATENȚIA CITITORILOR

În atenţia cititorilor

Este foarte important pentru redacţia noastră  să ofere cititorilor  posibilitatea de a comunica cu noi  rapid şi uşor. Astfel, pentru: - a ne aduce la...

MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ

Codul de conduită al jurnalistului

În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise: - Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...