eight + 3 =

A password will be e-mailed to you.

Ciprian MITOCEANU

scriitor

Traficul rutier e de multă vreme insuportabil în Botoşani. Şi, ca şi cum nu ar fi suficientă aglomeraţia de pe străzi, aceasta mai este condimentată cu lipsă de educaţie rutieră şi civică. Iar dacă-i mai punem la socoteală şi pe beţivi, ajungem lesne la concluzia că e mai sănătos să-ţi foloseşti picioarele la mers pe jos şi nu pentru ambreiaj, frână şi acceleraţie.

Mersul pe jos o fi sănătos, însă de câteva săptămâni a devenit şi prilej de iritare, mai ales dacă paşii te duc pe Pietonalul Unirii. Asta pentru că zona a fost parazitată – nu am găsit alt cuvânt pentru a descrie realitatea deşi mi-am dat silinţa – de nişte indivizi care stau lângă câte un cort pe care este înscris numele unui partid şi al candidatului cu care acesta şi-a pus în cap să atace alegerile prezidenţiale.

Nu poţi trece pe lângă indivizi fără să fii acostat cu o replică parcă furată din filmul „In Time” cu Justin Timberlake. „Aveţi un minut?”. Foarte adesea nu e suficient să le spui că nu eşti dispus să risipeşti timpul cu ei, pentru că li se pare firesc să insiste.

E jenant, în primul rând pentru candidaţi, că cineva are pretenţia să le prezinte planurile de viitor şi eventual realizările trecutului în şaizeci de secunde. Cel puţin în ceea ce priveşte realizările, un minut e prea mult. Însă când vine vorba de ce vor face pentru România dacă vor fi aleşi, e clar că minutul ar trebui să aibă vreo mie de secunde. Normal, nu e greu să te lauzi cu ce vei face; e mai greu cu ce ai făcut.

Şi dacă s-ar limita numai la cerşit minute şi semnături… Acum ceva zile, trecând pe lângă cortul celor care strâng semnături pentru actualul preşedinte, am fost surprins să constat că nimeni nu-mi cere minute. În schimb, un tinerel în tricou galben a început să strige către alţi vânători de semnături „ăsta e pesedist”. M-am uitat în jur, mai mult din reflex. Nu era nimeni, de unde am tras concluzia că pesedistul sunt eu. Asta pentru că, din când în când, am mai scris ceva ce nu a convenit de PNL şi preşedintele scriitor. Ce contează că în cele mai multe editoriale am înfierat PSD? Până la urmă mi se pare firesc să dai în calul care trage, pardon, care guvernează. Dar nicio grijă, ajunge şi PNL la guvernare.

Când le-am refuzat celor de la PSD minutul cerşit, pensionarul de proximitate mi-a reproşat că-l votez pe Barna şi „o să vezi unde o să ducă ţara asta”. Despre ăia ai lui Barna nu mai zic, se ţin de om ca scaiul de lâna oii. Surprinzător, singurii care nu agasează pe nimeni sunt fidelii lui Pleşoianu. Ăia stau pe bancă şi aşteaptă, nu cer minute şi semnături.

Pe bază de reciprocitate pretind şi eu un minut de la trepăduşii de pe Pietonal. Şi nu le ofer un viitor mai luminos cu un candidat la prezidenţiale, ci sfaturi pentru un comportament decent şi civilizat. Nu mai trageţi de oameni, nu-i mai acostaţi de fiecare dată când trec prin zonă, nu mai agasaţi. Nu le jigniţi inteligenţa. Sunteţi plasaţi lângă un cort personalizat cu sigla şi lozinca partidului, sunteţi îmbrăcaţi cu tricouri pe care e trecut numele celui pentru care adunaţi semnături. E clar pentru toată lumea de ce staţi acolo cu listele pentru semnături. De ce mai trebuie să trageţi de trecători? Cine vrea să semneze o să o facă fără să-l agasaţi, fără să-i cerşiţi un minut de trei sute de secunde sau mai lung. Sincer, adunatul semnăturilor ar trebui să se facă la sediile partidelor politice. Simţi nevoia? Te duci acolo şi semnezi.

Încercaţi să înţelegeţi că cei care se plimbă pe Pietonal o fac poate de plăcere – plăcere de care se alege praful din cauza voastră – sau pentru că pe acolo le este drumul şi nu pentru că sunt din start dispuşi să fie influenţaţi politic. Oamenii trec pe lângă corturile voastre pentru că le-aţi pus în calea lor, pentru că le e greu să le ocolească, nu pentru că le face plăcere. Ştiu că partidul v-a promis multe şi v-a cerut şi mai multe, dar asta nu înseamnă că alţii sunt datori să vă împlinească vouă planurile pentru semnături. Nu-i mai jigniţi pe cei care refuză să semneze şi nu mai trageţi concluzii automate în ceea ce priveşte orientarea lor politică. Prea mulţi dintre noi s-au săturat de toţi candidaţii voştri, s-au săturat să fie puşi în situaţia de a alege între răul cel mare şi răul cel mic. Poate vor şi ei un preşedinte adevărat, dar dacă nu e de unde…

Aşteptaţi semnături, nu le luaţi cu japca la modul cel mai propriu. Şi, dacă cineva, din naivitate sau bun simţ vă acordă timp, vorbiţi despre candidatul vostru şi nu despre cât de ticăloşi sunt ceilalţi. Despre binele pe care-l poate face şi nu despre dezastrul care se va întâmpla dacă nu ajunge preşedinte. Şi nu mai promiteţi un viitor mai bun, ci străduiţi-vă să îmbunătăţiţi prezentul. O conduită civilizată este un bun început.

 

Apreciază calitatea articolului

20 VOTURI - MEDIE: 4,80
O stea2 stele3 stele4 stele5 stele
Încarc...