Pe zi ce trece, produsele alimentare sunt din ce în ce mai scumpe. Dacă până acum creşterea preţurilor era pusă pe seama scumpirii combustibililor şi a energiei, acum când preţurile acestora au dat mult înapoi, majorările sunt puse pe seama secetei. Dar câtă realitate este în aceste scuze? E greu de spus. În cazul celor care trăiesc din agricultura de subzistenţă, care pun pe masă ceea ce cultivă, situaţia este cruntă, foarte cruntă. Dar nu acelaşi lucru se poate spune despre marii producători care, din contra, au tras lozul cel mare într-un an agricol atât de dificil. Să luăm, de exemplu, produsele de panificaţie. Acestea s-au scumpit în ultimele două-trei luni, în medie, cu 20%-25%. Majorarea este mult peste influenţa majorării preţurilor materiilor prime în costul final de producţie, iar explicaţia e simplă: fiecare agent economic a încercat să exploateze o conjunctură prielnică. Şi ce putea fi mai prielnic decât declaraţiile ministrului de resort privind efectele secetei asupra culturilor de toamnă. Chiar dacă, ulterior, a încercat să atragă atenţia că s-a ajuns să se ceară despăgubiri de secetă pentru suprafeţe mai mari decât cele cultivate în toamnă, răul a fost deja făcut. Degeaba a venit şi a declarat că „speră să nu crească preţul pâinii”, acesta sărise de cum i-a ieşit porumbelul pe gură. Peste asta, dacă ne mai aducem aminte şi de bâlbâiala cu sistarea şi apoi reluarea exporturilor de cereale, avem imaginea completă a unui domeniu important al economiei în care haosul a pus stăpânire începând de la vârf. E drept că preţurile cerealelor se stabilesc acum pe o piaţă globală, dar, totodată, să nu uităm că România a vândut în acest an de marketing, 7 ianuarie 2019-7 iulie 2020, peste 10 milioane de tone în afara UE, ceea ce ne poziţionează pe locul 3 între statele membre. Mai mult, România a exportat peste 19% din cantitatea totală de cereale vândută peste graniţele UE de către statele membre, ceea ce ne plasează în rolul unui jucător major pe bursele internaţionale, iar orice declaraţie sau gafă ministerială reprezintă vânt din pupa pentru speculatori, care imediat cresc preţurile. Dar nu numai pâinea s-a scumpit, ci şi celelalte produse alimentare. Un kilogram de caş a ajuns 25 de lei, mai mult decât cel mai scump sortiment de carne din hală, indiferent că e de porc sau vită. Cu cel de oaie, nici nu e loc de comparaţie! Chiar dacă preţul nu este cu mult mai mare decât cel din anii trecuţi, trebuie spus că nivelul este unul record şi nu prea are justificare în costurile de producţie. La trei lei litrul de lapte de oaie la poarta fermei, în condiţiile în care pentru un kilogram de caş, în funcţie de perioada anului, se folosesc între trei şi patru litri de lapte, nu prea se poate justifica economic un preţ de vânzare dublu faţă de costurile de producţie. De ce un kilogram de caş este la fel de scump ca unul de caşcaval, care presupune mai multă materie primă şi un proces de fabricaţie mult mai complex? Nu vă aşteptaţi ca cineva să dea acest răspuns clar, pentru că nimeni nu are interes, atâta timp cât piaţa încă suportă astfel de preţuri sus. Când oamenii vor realiza că ajung să plătească pentru cinci-şase kilograme de caş cât pentru o oaie, atunci lucrurile probabil că vor intra în matca lor normală. Şi atunci, ca şi acum, fermierii se vor plânge că pierd până la 500 de lei pe cap de oaie, dar dacă ar fi aşa, de ce ar mai sta în businessul ăsta? Credeţi că vor fi mulţi cei ar aduce bani de acasă în fiecare an? Fiţi siguri că nu.10
Luxul din galantare
0
Deja ai votat!
Articolul precedent
Articolul următor
ARTICOLE SIMILARE
Editorial
„Marea duhoare” de la Bucecea – Dumitru MONACU, scriitor
În urmă cu ceva timp, la o oră de maximă audiență, un important post de televiziune național ne aducea la cunoștință – în urma...
Editorial
Armată obligatorie, dar nu tot pentru voi – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Idioțenia cu armata obligatorie este o temă foarte dragă atât românașilor de rând, cât și politicienilor, iar în ultima vreme discuțiile pe marginea subiectului...
Editorial
Campania ciudaților – George LAZĂR, director
Ca la fiecare patru ani, înainte de începerea cursei electorale, stâlpii electrici ai județelor, în special cei din orașe, s-au umplut cu postere cu...
Editorial
Oameni care sunt: Florin Egner – Dumitru MONACU, scriitor
Am stat foarte mult în cumpănă dacă și cum să scriu despre fostul edil al Botoșaniului. Faptul că aș putea fi acuzat de o...
Editorial
Doar din grijă pentru români – Ciprian MITOCEANU, scriitor
De ceva timp suntem efectiv striviți de campania electorală, iar cei care visează la un nou mandat nu au pierdut ocazia de a ieși...
Editorial
16 pe un loc – Virgil COSMA, jurnalist
Partidele politice și alianțele au dat publicității listele pentru alegerile europarlamentare, sunt 542 de candidați pentru 33 locuri. Știu că nu interesează pe nimeni...
Editorial
Cea mai incorectă competiție – Dumitru MONACU, scriitor.
Dintre toate scrutinele electorale pe care le vom avea de înfruntat anul acesta, alegerea primarilor reprezintă fără nici un dubiu, cea mai mare și...
Editorial
Despre monumente și mastodonți – Dumitru MONACU, scriitor
Cu surle și trâmbițe suntem anunțați de către comenduirea garnizoanei civile cu sediul în palatul administrativ că în curând va mai prinde contur o...
Editorial
Oare dacă ascultam muzică adevărată ne era mai bine? – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Zilele trecute am avut parte de un adevărat șoc cultural, ca să-i spun așa… Trecut prin parc - prea mult spus plimbare. Și acolo,...
Editorial
E musai să facem politică, oameni buni! – Dumitru MONACU, scriitor
Mulți, foarte mulți români, sătui până peste cap de indolența, incompetența, arivismul, nesimțirea, lipsa de caracter ș.a. (lista ar mai putea continua mult și...
Editorial
La Botoșani se întâmplă lucruri – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Cu ceva timp în urmă, am decis să-mi găsesc altceva de făcut în ziua alegerilor locale. Orice altceva în afară de mers la vot....
Editorial
Invazia falsurilor – Virgil COSMA, jurnalist
Asaltat de terminologia anglo-americană, publicul este gata să înghită pe nemestecate noțiuni pe care le ia ca atare, fără a le stăpâni pe deplin...
Editorial
Praful de pe to(l)bă – Dumitru MONACU, scriitor.
O grevă care nu dovedește nimic. Așa putem aprecia, parafrazându-l pe scriitorul Anton Holban (1902 – 1937), acțiunea sindicală a poștașilor care a pâlpâit...
Editorial
Cine a câștigat din greva poștașilor – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Au intrat poștașii în grevă, iar treaba asta le-a picat greu celor aflați la butoane. Greu, dar tot încearcă să scoată ceva din asta;...
Editorial
EPP adică … efectul posibil pervers – Dumitru MONACU, scriitor
Chiar din start vreau să vă atenționez că titlul editorialului de azi nu are vreo legătură cu partidul popularilor europeni, ci tot cu ale...
Editorial
„Brad Pitt” e peste tot – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Hăhăială generală printre români. O româncuță trecută de șaizeci de ani, stabilită de ceva timp în Spania, a pierdut o mie trei sute de...
Botoșani
nori împrăștiați
11.6
°
C
12.1
°
11.6
°
54 %
3.3kmh
44 %
sâm
14
°
Dum
14
°
lun
7
°
mar
10
°
mie
19
°
CARICATURA ZILEI
POZA ZILEI
În vremurile astea de război e mai bine să fii prevăzător și să umbli cu casa la tine.
EDITORIAL
În urmă cu ceva timp, la o oră de maximă audiență, un important post de televiziune național ne aducea la cunoștință – în urma...
EPIGRAMA ZILEI
Contrar zicalei consacrate
Eu aș descrie-o în alt mod:
Are picioare scurte, poate
Dar sigur e ... miriapod!
-Dumitru MONACU
HAPPY CINEMA
POLITICĂ EDITORIALĂ
Politica editorială a Monitorului de Botoșani
Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...
ÎN ATENȚIA CITITORILOR
În atenţia cititorilor
Este foarte important pentru redacţia noastră să ofere cititorilor posibilitatea de a comunica cu noi rapid şi uşor. Astfel, pentru:
- a ne aduce la...
MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ
Codul de conduită al jurnalistului
În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise:
- Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...