Fake înseamnă fals, falsificat, termen preluat din mimetism, modă, comoditate, snobism și alte motive din aceeași serie. False sunt astăzi alimentele, falși sunt oamenii – la propriu, nu numai moral, cu inserturi artificiale atât femeile cât și bărbații, false sunt credințele, exprimările și atitudinile sociale. Politica, cea care coagulează tendințele populare, nu putea fi altfel. Așa că deunăzi am avut și prima moțiune de cenzură falsă. Făcută demonstrativ, pentru activul de partid și electoratului propriu, dar în care nu au crezut nici măcar inițiatorii ei.
Moțiunea nu a căzut la vot, ci fiindcă nici nu a ajuns să fie dezbătută. Din 1989, doar patru moțiuni de cenzură, din peste câteva zeci, nu au mai ajuns să fie votate. Una dintre acestea a fost moțiunea depusă de PSD acum două săptămâni, care nu a mai întrunit luni cvorumul de ședință necesar. Potrivit declarațiilor șefului PSD, ales recent cu puteri depline în urma unui congres ținut pe internet, cel puțin șase membri de partid ar fi trădat prin neprezentare, motiv pentru care a amenințat că-i va propune pentru excludere. În realitate, pe de o parte s-au plătit niște polițe. Pe de alta, a aflat și Ciolacu cu acest prilej că unii dintre „supușii” săi se află sub dublă comandă și că cealaltă este mai presus de a sa, fiind una cvasi-militarizată.
În plus, UDMR s-a reorientat brusc. Mi-l și închipui pe Kelemen Hunor, cu un telefon cu Budapesta într-o mână și cu Cotroceniul în cealaltă, ezitând între a da curs unui impuls propriu și între a face ce i se cere. Este limpede că atât UDMR cât și celelalte minorități au luat în calcul încă de pe acum o viitoare marjă de negociere, prin prisma faptului că toate sondajele de opinie arată că PNL se va detașa în frunte la viitoarele alegeri parlamentare. Adică au sărit în barca viitoarei puteri politice chiar înainte ca aceasta să-și fi câștigat legitimitatea la urne.
Cinci parlamentari PSD, dintre care doi cu nume sonore, respectiv Cătălin Rădulescu – mai cunoscut sub numele de „Mitralieră” – și fostul ministru de interne dragniot, Carmen Dan, dar și parlamentari din ALDE, au lipsit de la vot. Între ei și deputatul PSD de Olt Dan Ciocan, aflat la al doilea mandat, fost subofițer. Absolvent al unui grup școlar din Balș, el și-a luat bacalaureatul la 50 de ani, iar apoi, la 56 de ani, a absolvit Facultatea de Agronomie a Universității din Craiova. Cam asta-i armata lui Ciolacu, astfel încât prea desele trădări, reorientări și adaptări la mediu nu mai surprind pe nimeni.
Atitudinea lui Carmen Dan trebuie pusă într-un cu totul alt context. Și anume acela al recentei clasări, aproape inexplicabile, a Dosarului 10 august. În acel dosar peștele cel mare trebuia să fie Dragnea. Procurorii ar fi trebuit să demonstreze că fostul șef al PSD a orchestrat, prin interpușii șefi ai Poliției și Jandarmeriei, represiunea violentă a manifestației anti-guvernamentale de acum doi ani. Cum teleormăneanul a fost închis din cu totul alte motive, Dosarul 10 august – în cunoscutul stil românesc – a căzut în desuetudine fiindcă scopul (îndepărtarea acuzatului din prim planul politicii) fusese atins. Astfel încât probabil că nu vom afla niciodată dacă acel eveniment, care i-a pus capăt carierei politice lui Dragnea, a fost înscenarea unei lovituri de stat, după modelul Erdogan, sau doar incompetență și cinism, îngemănate cu prostia crasă a unei secretare mediocre pusă ministru-marionetă.
Nu cred nici într-un presupus blat (cât de rapid a încorporat semantica politică termenii ridicol-peiorativ ai culturii suburbane; în trecut, termenul desemna trucarea rezultatului unei întreceri sportive, prin înțelegerea părților) al cuplului Ciolacu-Grindeanu cu duetul adversar Iohannis-Orban, ci cred că șeful PSD, limitat și autosuficient, și-a supraestimat capacitatea de persuasiune și argumentele – ce să mai promită, când este limpede că PSD va pierde atât din numătul de locuri eligibile, cât și din capacitatea de a mai oferi posturi în administrație?
Greii PSD, impropriu porecliți baroni, sunt mult prea ocupați acum cu dificultăți necunoscute lor. Este pentru prima dată în ultimii 30 ani când nu sunt deloc siguri de realegere în funcție. Bătăliile lor se poartă acum pe plan local, nu prea au timp de stângăciile unui șef pe care l-au pus doar de conjunctură, ca să-și poată vedea de ale lor. Consecința, vizibilă în curând și în sondaje, va fi creșterea lui Ponta care, cu siguranță, se va erija în scurt timp în liderul stângii autohtone. Cu adversari precum Ciolacu și Grindeanu, pe care îi are la degetul mic și politic, dar și prin prisma relațiilor cu serviciile secrete, nici nu îi va fi greu. Pentru noi, pentru electorat, nu va fi nimic nou sub soare, măcar știm cu cine avem de-a face.
