Unde se duc banii – Cătălin MORARU, redactor șef

0

În toiul bătăliei electorale sunt trecute cu vederea de alegători sumele cheltuite de partidele politice. Nu mă refer la sumele adunate de partide, ci la banii dați de statul român. Doar în luna septembrie, partidele parlamentare au primit de la stat bani după cum urmează: PSD – 6 milioane euro, PNL – 3 milioane euro, USR – 900.000 euro.

Subvenția asta o primesc doar partidele parlamentare, așa că se adună la vreo zece milioane de euro. Pe timpul guvernării Dragnea, pesediștii au mărit de zece ori sumele destinate finanțării partidelor. Iar liberalii au avut grijă să nu se atingă de cuantumul sumelor respective.

Nu sunt singurii bani primiți de partide de la stat. După campania electorală, mandatarul financiar numit de un partid prezintă o listă cu cheltuieli, pe care statul o decontează dacă acel partid obține 3% din voturi, respectiv 7% dacă e vorba de o alianță politică. Asta e valabil și la alegerile locale, banii vin chiar dacă respectivul partid nu intră în consiliul local sau județean – dacă are 3% din voturi – vin banii. Invazia de candidați la ultimele alegeri prezidențiale așa se explică. Pentru mulți candidați a fost doar o afacere. Dacă au obținut 3% din voturi li s-au decontat cheltuielile, iar actele sunt simplu de făcut, pentru că se decontează pliante, reclame, sondaje de opinie și, mai ales, că aici se fac banii, consultanță politică.

Un candidat de primar la un municipiu reședință de județ poate folosi un plafon maxim de 50 de salarii minime brute, iar un candidat de președinte la consiliul județean două sute, fiind stabilite plafoane asemănătoare pentru listele de consilieri. Candidatul la parlament poate folosi maxim 350 de salarii minime brute pentru deputat, respectiv 500 pentru senator. Pentru un parlamentar european ajungem la 2.500 de salarii minime brute.

Legea în sine nu e rea, sumele sunt însă nerușinate. Chiar și la alegerile locale un partid poate deconta multe milioane bune de euro.

Spun că legea este bună pentru că partidele trebuie să funcționeze. Au cheltuieli, sedii, mașini, secretare. Cum românii nu sunt vestiți prin punctualitatea cu care își plătesc cotizațiile, singurul venit pe care se poate baza un partid este colectat de la directorii numiți în funcție sau alte neamuri și pile puse pe partid pe la vreo instituție, care trebuie să dea dijma, adică o parte din leafă, direct la partid. Așa că subvenționarea partidelor nu e chiar rea, ca să nu se ajungă la spolierea țării pentru a face partidul rost de bani, amintiți-vă că Blaga, Elena Udrea și mulți alții ca ei au declarat că au dus banii din tranzacțiile făcute direct la partid, nu au folosit nimic, cică.

Tocmai pentru a evita situații de acest gen s-a introdus subvenționarea partidelor de către stat. Doar a celor parlamentare, cum spuneam. Normal că, după ce a văzut scorul mare obținut de PSD la trecutele alegeri parlamentare, prima manevră a lui Liviu Dragnea a fost să mărească enorm această subvenție, pentru ca pesediștii să aibă bani. Mulți. Iar liberalii sunt și ei pentru, din câte se vede, că primesc o felie serioasă de plăcintă.

Subvenția asta de 10 milioane de euro în total nu are nimic de-a face cu decontarea cheltuielilor de campanie. Banii din subvenție pot fi folosiți în campanie, dar sunt decontați de către stat, deci rămân la partide.

Decontarea cheltuielilor a fost gândită tot ca un instrument democratic. Guvernul Cioloș a propus legea care interzicea cadourile, celebrele sacoșe cu făină și ulei, este permis în campanie numai cu postere cu dimensiuni mici și pliante. Toate astea în vederea unei campanii civilizate, bazată pe luptă de idei.

Însă subvenția pentru partide și decontarea unor sume mari de bani din campanie au dat peste cap toate astea. A apărut perioada de „precampanie”, în care toată țara s-a umplut de banere cu candidați zâmbitori. Au dispărut în campanie, pentru că nu e legal. Și așa se ocolește legea.

Democrația e scumpă, așa este. Dar parcă cea din țara noastră este mult prea scumpă, având în vedere rezultatele produse. Subvenționarea partidelor e bună. Decontarea cheltuielilor e ok și asta. Dar din subvenții și deconturi nu ar trebui să se îmbogățească nimeni.

O sumă minimă pentru funcționare ar rezolva problema, cu documente pentru justificarea chetuielilor. Partidele politice primesc sedii gratis de la primărie, cei care aveau sedii deja le-au putut cumpăra pe sume de nimic. Eu zic că ar cam fi de ajuns.

Dar, cum spuneam, nimeni din politică nu vede risipa asta teribilă de bani. Parcă un userist a propus recent în parlament micșorarea subvențiilor pentru partide. Nu doar că nu s-a discutat așa ceva, a fost și huiduit. De aleșii noștri, normal.

+14 -1
se încarcă...