Nu-ți trebuie trei facultăți să înțelegi că în România în general și în Botoșani în special, problemele generate de traficul auto, încet-încet, nu mai au soluții. Încercările diriguitorilor locali sau de la centru de a fluidiza traficul și de a pune ordine în acest domeniu sunt niște banale frecții cu spirt la picior de lemn, întrucât aproape întotdeauna soluțiile găsite au la bază efectele și nu cauzele. Începând de la achiziționarea unui autovehicul, românașul nostru suportă cu stoicism și umilință anomaliile sistemului, cozile interminabile de la RAR și Înmatriculări fiind încercări care, nu numai că golesc binișor pungile românilor, dar le mănâncă pur și simplu o groază de timp și nervi. În niciun stat european nu există un asemenea sistem, făcut nu pentru oameni, ci parcă împotriva lor. Și chiar dacă a înscrie o mașină este o adevărată aventură, concetățenii noștri se încăpățânează cu un masochism greu de înțeles să aducă din afară tot mai multe hârburi la care Europa cea civilizată renunță rapid și sigur. În mod normal, acest aspect ar fi trebuit descurajat de administrațiile incompetente ale țării (am pus la plural pentru că și cea de stânga și cea de dreapta sunt croite pe același tipar!) care, prin metode fiscale, prohibitive sau stimulatorii ar fi putut pune oarece ordine în acest domeniu. Impozitarea suplimentară pentru mașinile cu nivelul de poluare sub euro 4, pe cele cu capacitatea cilindrică mare sau pe cele vechi, „pensionabile”, apoi acordarea de facilități posesorilor de autoturisme nepoluante (inclusiv locuri de parcare gratuite!), interzicerea circulației în centrele orașelor a autovehiculelor cu nivel de poluare sub euro 4 ar fi putut reprezenta o parte din metodele de descurajare a umplerii țării cu hârburi. Apropo de asta, nu cred să mai existe vreo țară europeană cu atâtea depozite de vechituri, numite „Dezmembrări”. Și dacă în județul Botoșani funcționează vreo 20 de asemenea unități, în Suceava vreo 60, vă dați seama cam care sunt dimensiunile acestei afaceri la nivel național? Nu am absolut nimic cu întreprinzătorii care s-au îndreptat către acest domeniu, într-o economie de piață se face ce se cere, dar parcă la noi, la români, se cam sare calul în acest domeniu al…gunoaielor. De altfel și aici este ca în agricultură, mai exact, condițiile de mediu și contextul generează recolta sau, mă rog, afacerea. Dacă muncești, ari și întreții pământul crește grâu, porumb sau floarea-soarelui, iar dacă nu, lobodă, ștevie sau holbură. Acest curs al politicilor în domeniu a condus la apariția unui număr impresionant de service-uri auto. Autorizate sau nu, respectivele ateliere sunt efectiv „azile de bătrâni”, pentru că rareori vezi prin curțile lor sau pe spațiul public ocupat abuziv, autovehicule fabricate după 2010. Soluțiile la acest gen de probleme nu vor veni nici de această dată de la cei aleși sau numiți să ne conducă, ci tot de la bătrâna Europă, și asta numai dacă nu se va întâmpla vreun colaps în funcționarea UE: acceptarea pe drumurile publice doar a autovehiculelor electrice sau nepoluante. Pentru că într-acolo se îndreaptă lucrurile. Probabil, când se va întâmpla asta, în inerția noastră dâmbovițeană, nu ne vom alinia din prima la directivele europene, mulți Șoșoci sau Gică Contra declamând prin piețele publice atacuri grosolane la drepturile fundamentale ale omului. Cumva pe bună dreptate, pentru că orice român are dreptul să conducă o mașină, dar mai mult decât atât, orice român are nevoie de aer curat, de condiții optime de trafic și, foarte important, de mai puțini morți pe șosele, domeniu în care ne situăm printre primele țări din Europa. Una peste alta, rezolvarea acestor probleme de trafic nu este de datoria cetățenilor, ci a diriguitorilor care trebuie să găsească soluții în așa fel încât să culegem roade și nu buruieni. Asta se traduce prin elaborarea de legi corespunzătoare și aplicarea lor întocmai. Că asta trebuie să facă cei pe care îi plătim cum niciun popor de pe bătrânul continent nu-și plătește conducătorii: legi bune, coerente și vegherea permanentă la aplicarea lor, întocmai și la timp. Altfel, ne vor năpădi și hârburi și buruieni!
