În urmă cu aproape un an, urmărind la televiziunea locală Somax punctul de vedere al reprezentantului firmei de construcții implicate în reabilitarea teatrului, am rămas cu ideea clară că mingea de fapt se află în terenul primăriei, unde este împotmolită rău de tot. La câteva zile, pe celălalt post local, TeleM, reprezentantul administrației locale mi-a întors părerile cu cel puțin 90 de grade: vinovați de trenarea lucrărilor se fac firma constructoare și fosta conducere a primăriei. Afirmațiile fiecărei dintre părți erau susținute cu referiri la fel de fel de documente oficiale, ordine, dispoziții și câte și mai câte dovezi scrise care, din interiorul dosarelor voluminoase, aproape că ne spuneau: vedeți că dreptatea e la noi? Numai că, și într-un caz și în altul, telespectatorii au fost victimele unui flagel foarte periculos, perfecționat la cote maxime după 1989: manipularea prin presă. Este absolut normal ca orice subiect prezentat în mijloacele mass-media să poarte amprenta subiectivismului, atâta timp cât el este conceput și lansat pe piață de către un om sau un grup de oameni. În mod normal și corect, acest tip de subiectivism ar trebui să-și facă simţită prezența numai și numai involuntar pentru simplul fapt că cei implicați în editarea și răspândirea lor nu sunt roboți. Fiecare om din mass-media are anumite simpatii, reticențe, fobii sau păreri preconcepute despre un subiect sau altul. Consumatorul de informații ar trebui să știe treaba asta și să nu ia de bun tot ce se scrie, se aude sau se vede. Din păcate, puterea de discernământ a acestui consumator nu depinde, așa cum ar fi normal, numai de capacitatea intelectuală a individului. Multe sunt variabilele care o influențează: poziția socială, starea materială, apartenența politică, religioasă, dar mai ales canalul utilizat de mass-media. Există, după cum bine se știe, presă scrisă, audio-vizuală și, mai nou, fluxul uriaș de informații din mediul online. Dintre toate categoriile, presa scrisă este de departe cel mai puțin nocivă, informațiile și pozițiile prezentate în cadrul unui articol făcându-l pe cititor să-și pună întrebarea-cheie de boltă: oare o fi adevărat? Această incertitudine indusă va accelera mișcarea rotițelor „craniene” care vor încerca să găsească un răspuns. Faptul acesta devine extrem de benefic pentru individ, „rotirea” pomenită fiind pentru creier la fel cum mișcarea este pentru membre, mușchi sau alte părți anatomice. În zona audiovizualului se schimbă total treaba. Intervin niște factori decisivi care înclină în mare parte balanța înspre direcția dorită de manipulatori. Astfel, o știre radio capătă o mai multă autenticitate dacă este prezentată de o voce plăcută, cu acuratețe, fermitate și intonație specifică, decât dacă este citită mecanic precum buletinul hidrologic de pe vremuri. În cazul televiziunilor, situația este de-a dreptul dramatică pentru cei mai slabi cu duhul, pentru că îngurgitează fără să mestece nici măcar pe o măsea (ideală ar fi fost folosirea măselei de minte!) toate grăunțele otrăvite scoase pe taraba știrilor și talk-show-urilor de către niște mercenari fără caracter numiți cu prea multă îngăduință jurnaliști sau, mai pretențios, formatori de opinie. Manipularea orchestrată de către aceste hiene cu gulere albe se manifestă pe o plajă extrem de întinsă, pornindu-se de la redactarea cu multă viclenie a minciunilor, continuându-se cu oratorie aproape cațavenciană și o mimică atât de expresivă a celui care moderează sau prezintă, că l-ar face invidios chiar și pe neuitatul Louis de Funes. Apoi, invitații! Ei sunt aleși din rândurile celor care sunt cunoscuți ca susținători ai curentului în discuție, erorile de selectare finalizându-se obligatoriu ori cu lavaliera tăiată ori cu mătrășirea din emisiune. În plus față de aceste strategii sunt pregătite pe pupitre fel de fel de documente care, pasămite, ar dovedi fără niciun dubiu că adevărul tocmai și-a făcut cuib sau vizuină pe platourile postului respectiv. Mai nou, pentru a fi și mai convingători, au introdus în circuit și metoda „tablei”, des utilizată în expunerea minciunilor de către Livucu din Teleorman, cel care, în perioada lui de glorie, era pentru orbii lui susținători un adevărat guru. Parcă îl văd cum împărțea el tabla în două și ne prezenta avantajele de netăgăduit ale părții de tablă care îl interesa și pe care o voia imprimată pe creierul telespectatorilor. Demonstrațiile și expunerile de acest gen ar fi constituit apogeul manipulării dacă nu ar fi apărut fake-news-urile din mediul online, aceste progenituri zămislite în urma sexului în grup dintre minciună, diversiune, prostie și net! În aceste condiții, nu-i așa că manipularea – voluntară sau involuntară! – din presa scrisă este ca un … fir de păr în calea uraganului? Iar dacă punem la socoteală și faptul că simplul citit al unui text este un exercițiu pentru creier la fel cum flotările sau genuflexiunile sunt pentru membre, nu-i așa că dintre toate mijloacele de manipulare oferite de către mass-media, presa scrisă este aproape … fecioară? Răspunsul e evident, drept urmare, la bună citire, stimabililor!
Manipularea din mass-media – Dumitru MONACU, scriitor
De MonitorulBT
0

Deja ai votat!
Articolul precedent
Articolul următor
AVEM NEVOIE DE SPRIJINUL DUMNEAVOASTRĂ!
„Avem nevoie de sprijinul dumneavoastră pentru a putea oferi în continuare jurnalism onest și a lupta cu corupția și dezinformarea, pentru a scrie despre situația reală, nu versiunea oficială cosmetizată oferită de autorități.
REDIRECȚIONEAZĂ 20% DIN IMPOZITUL PE PROFIT AL COMPANIEI TALE
Poți alege ca 20% din taxele plătite de compania ta să meargă către jurnalism de calitate, nu către stat. Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la monitorul@monitorulbt.ro *Baza legală poate fi consultată AICI.
ARTICOLE SIMILARE
Editorial
E diferență între sacrificiu și sabotaj – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Privind la ce se întâmplă în Educația din România, mă gândesc la proverbul „Nu aduce anul ce aduce ceasul”. Cu puține excepții, cei care...
Editorial
Nimic despre decalajele dintre regiuni – Virgil COSMA, jurnalist
Tonul hotărât al premierului, impresia de seriozitate și imaginea de „să facem treabă” se sparg în improvizații administrative și promisiuni pe care nu are...
Editorial
De la „framing” la insecte – Dumitru MONACU, scriitor
Trăim niște vremuri în care manipularea prin „framing” este atât de perfid utilizată de diverse entități sau persoane „de bine” încât, în cazul minților...
Editorial
Fraierul patriotic, specie exploatată de sezon – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Având în vedere proporțiile dezastrului în care a ajuns să se scalde România, e evident că nu doar elevii bursieri, profesorii și directorii de...
Editorial
Pensiile speciale la momentul adevărului – Dumitru MONACU, scriitor
Despre pensiile speciale s-a scris și s-a vorbit atât de mult încât, pe bună dreptate, un editorial cu un așa subiect ar părea la...
Editorial
Un sacrificiu inutil și periculos – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Nu e deloc întâmplător faptul că grosul măsurilor de austeritate lovesc în Educație. Poate puțin surprinzător, în condițiile în care situația în care a...
Editorial
Clasa politică se salvează din nou – Virgil COSMA, jurnalist
Astăzi, în Parlament, noul guvern își asumă răspunderea pentru pachetul de măsuri care trebuie să reducă deficitul țării. Urgența este dată de faptul că...
Editorial
Broasca, viceprimarii și bursele – Dumitru MONACU, scriitor
Nu știu alții cum sunt, dar eu când aud de reforme bugetare, simt că m-a pălit o ciocănitoare-n ceafă. Și asta pentru că în...
Editorial
Salarizarea aberantă a „miticilor” – Dumitru MONACU, scriitor
Aud vorbindu-se de o groază de timp despre necesitatea ajustării legii salarizării care, spun politicienii, are niște neajunsuri. În primul și-n primul rând despre...
Editorial
Protest anemic, realitate amară – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Săptămâna curentă a debutat, printre altele, cu protestul elevilor față de intențiile guvernanților de a masacra bursele, o măsură care, dacă e să-i credem...
Editorial
Cu frânele trase, spre nicăieri… – Dumitru MONACU, scriitor
Se spune adesea că omul sfințește locul. Se mai spune, mai nou și pe un ton exasperat, că dacă am avea măcar un Ilie...
Editorial
Pe pista altuia, dar cu tupeu propriu – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Ani întregi botoșănenii s-au tot plâns de bicicliștii de pe Pietonalul Unirii și, de parcă bicicliștii nu erau de ajuns, în peisaj au apărut...
Editorial
Așteptăm fapte, nu vorbe – Virgil COSMA, jurnalist
Avem guvern nou, avem plan de guvernare, avem promisiuni de reforme, dar nu avem vreo speranță că ne va fi mai bine. Mai mult...
Editorial
O fabrică de rapoarte fără inovații – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Așa cum am mai amintit și cu alte ocazii, primesc adesea feedback de la cititori. Apreciez asta, însă nu simt nevoia de conformare mulată...
Editorial
Ai AI, folosește-o! – Dumitru MONACU, scriitor
Fără îndoială, mediul online a devenit principala sursă de informații pentru orice savant sau gură-cască. Spre deosebire de defuncta sau, mă rog, muribunda presă...
Editorial
Un calcul cinic – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Nu sunt bani, suntem în criză și trebuie să luăm măsuri dure pentru a ieși la liman. Numai asta auzim zilele astea și acele...
Botoșani
cer acoperit de nori
25.5
°
C
25.6
°
25.5
°
65 %
3.1kmh
90 %
mar
25
°
mie
26
°
J
24
°
vin
24
°
S
28
°
CARICATURA ZILEI
POZA ZILEI
Pentru cei care nu apucă să meargă la mare, primăria oferă din când în când valuri înspumate. Şi tot apar cârcotaşi. Oameni răi, dom’le.
EDITORIAL
Privind la ce se întâmplă în Educația din România, mă gândesc la proverbul „Nu aduce anul ce aduce ceasul”. Cu puține excepții, cei care...
EPIGRAMA ZILEI
Controverse mari stârnea
Lumea afirmând, uimită
Despre el, o, ce lulea!
Despre ea, o, celulită!
-Dumitru MONACU
HAPPY CINEMA
POLITICĂ EDITORIALĂ
Politica editorială a Monitorului de Botoșani
Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...
ÎN ATENȚIA CITITORILOR
În atenţia cititorilor
Este foarte important pentru redacţia noastră să ofere cititorilor posibilitatea de a comunica cu noi rapid şi uşor. Astfel, pentru:
- a ne aduce la...
MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ
Codul de conduită al jurnalistului
În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise:
- Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...