Chiar dacă unii mai radicali, mai îndoctrinați sau mai revoluționari nu vor fi de acord cu aceasta, afirm din capul locului că modul în care s-a manifestat la aeroport Ana Maria Brânză la întâlnirea cu ministrul de profil nu-i face absolut deloc cinste. Indiferent de antecedente, de conjuncturi sau parti-pris-uri politice, acolo era un ministru al Guvernului României, în fața căruia trebuiau, pe lângă respectul față funcție, și niște șapte ani de acasă, mai ales că Novak este și un mare sportiv, în dreptul căruia sunt înscrise niște performanțe impresionante. Din păcate, o mulțime de oameni mici care au ocupat pe nedrept fotolii administrative de prin rang au dus în derizoriu respectul, stima și bunul simț de care ar fi trebuit să beneficieze demnitarii români. Astfel, s-a ajuns în jalnica situație ca fiecare neica nimeni să se tragă de bretele cu miniștri, primari, președinți de CJ sau alte asemenea înalte funcții. În mod sigur, există oameni nedemni de aceste poziții în stat, dar în momentele oficiale trebuie musai respectată funcția și nu persoana. Chiar dacă, printr-o asemenea atitudine, ni se pune un mare nod marinăresc în gât! Dar să revin pe meleagurile noastre dragi! Din start, trebuie să subliniez că afirmația primarului Cosmin Andrei de a acorda campioanei olimpice Simona Gianina Radiș titlul de cetățean de onoare este lăudabilă, în condițiile în care sinceritatea dă pe dinafară și bate dorința de notorietate și acumulare de capital politic. Bineînțeles că un asemenea gest de recunoștință față de fata de aur botoșăneancă este mult prea puțin față de cât ar merita ea. De aceea, mă gândesc că mai potrivită ar fi acordarea titlului de cetățean de onoare al județului, pentru că, de la Darabani la Flămânzi și de la Vârfu Câmpului la Ștefănești, toți conjudețenii noștri au vibrat la unison atunci când în Țara Soarelui Răsare, o trăitoare de pe meleagurile eminesciene a făcut ca imnul țării noastre să răsune peste umbrele de samurai și parfumul de trandafiri. În concluzie, stimată doamnă președinte a Consiliului Județean, Doina Federovici, demonstrați-ne că nu primează latura politică a funcției dumneavoastră, ci cea administrativă, cetățenească, civică sau cum vreți să o numiți. Cum? Bineînțeles că nu numai prin acordarea titlului de cetățean de onoare al județului. Mai e (mare) nevoie și de altceva. După cum s-a văzut chiar și din avion, județul nostru a avut și are un potențial fantastic în ceea ce privește această ramură sportivă numită canotaj. Probabil acest potențial este în strânsă legătură cu bogata salbă de lacuri, iazuri și heleșteie care pigmentează în albastru harta județului, multă lume neștiind nici azi că, până în 1989, Botoșaniul nostru ocupa locul doi pe țară, după Tulcea, în ceea ce privește suprafața de luciu de apă. Ei bine, aici este cheia de boltă a pledoariei mele. Proiectul de înființare a unor baze moderne de antrenament la Stăuceni și Dracșani trebuie să fie pentru președintele CJ modul cel mai potrivit de apreciere a rezultatului consemnat de Simona Gianina în Japonia. Un parteneriat public-privat dintre Consiliul Județean Botoșani, primăriile celor două comune (Stăuceni și Sulița) și oamenii de afaceri care gestionează cele două mari întinderi de apă ar dovedi sinceritate și bună intenție care ar fi răsplătite de către cetățeni cu respectul cuvenit, și față de funcții, dar și față de oamenii care le ocupă vremelnic. Din aceste motive, o întâlnire între oficialități și Mirel Vlas (Stăuceni) și Gheorghe Nistor (Dracșani) n-ar trebui să lipsească de pe agenda Doinei Federovici în următoarea lună. Făcând o analogie cu agricultura, noi botoșănenii suntem în situația în care avem un sol excelent, o sămânță așișderea, trebuie doar să o punem în pământ și să o îngrijim până la maturitate, când vom culege meda… scuze, roadele! Da, roadele vor fi medalii! A nu face totul pentru ramurile sportive cu potențial înseamnă efectiv a ne bate joc de ce ne-a dat Dumnezeu. Înțelegem, la fotbal nu vom fi niciodată pe podium, la handbal nu mai sperăm, la tenis doar când și când și numai datorită unor stele singulare, la baschet nici atâta, dar la canotaj suntem efectiv în apele noastre! De zeci de ani, padela, pagaia, vâsla, lopata sau cum s-or mai numi „obiectele muncii” acestui frumos sport fac bătături de aur în palmele sportivilor români. Iată de ce diriguitorii sportului din țara noastră trebuie musai să se aplece cu interes asupra acestei ramuri, și nu prin declarații sforăitoare, ci prin crearea de condiții cât mai bune pentru practicarea canotajului. Dacă acest lucru se va întâmpla, poate nu vom mai fi martorii unor scene penibile atunci când sportivii dau nas în nas cu politicienii, adică diriguitorii zilei. În acele momente, nivelul de respect și bun simț ar trebui să treacă de preaplin și de o parte și de cealaltă a baricadei!
Avem cu ce! – Dumitru MONACU, scriitor
0
Deja ai votat!
Articolul precedent
Articolul următor
ARTICOLE SIMILARE
Editorial
Armată obligatorie, dar nu tot pentru voi – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Idioțenia cu armata obligatorie este o temă foarte dragă atât românașilor de rând, cât și politicienilor, iar în ultima vreme discuțiile pe marginea subiectului...
Editorial
Campania ciudaților – George LAZĂR, director
Ca la fiecare patru ani, înainte de începerea cursei electorale, stâlpii electrici ai județelor, în special cei din orașe, s-au umplut cu postere cu...
Editorial
Oameni care sunt: Florin Egner – Dumitru MONACU, scriitor
Am stat foarte mult în cumpănă dacă și cum să scriu despre fostul edil al Botoșaniului. Faptul că aș putea fi acuzat de o...
Editorial
Doar din grijă pentru români – Ciprian MITOCEANU, scriitor
De ceva timp suntem efectiv striviți de campania electorală, iar cei care visează la un nou mandat nu au pierdut ocazia de a ieși...
Editorial
16 pe un loc – Virgil COSMA, jurnalist
Partidele politice și alianțele au dat publicității listele pentru alegerile europarlamentare, sunt 542 de candidați pentru 33 locuri. Știu că nu interesează pe nimeni...
Editorial
Cea mai incorectă competiție – Dumitru MONACU, scriitor.
Dintre toate scrutinele electorale pe care le vom avea de înfruntat anul acesta, alegerea primarilor reprezintă fără nici un dubiu, cea mai mare și...
Editorial
Despre monumente și mastodonți – Dumitru MONACU, scriitor
Cu surle și trâmbițe suntem anunțați de către comenduirea garnizoanei civile cu sediul în palatul administrativ că în curând va mai prinde contur o...
Editorial
Oare dacă ascultam muzică adevărată ne era mai bine? – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Zilele trecute am avut parte de un adevărat șoc cultural, ca să-i spun așa… Trecut prin parc - prea mult spus plimbare. Și acolo,...
Editorial
E musai să facem politică, oameni buni! – Dumitru MONACU, scriitor
Mulți, foarte mulți români, sătui până peste cap de indolența, incompetența, arivismul, nesimțirea, lipsa de caracter ș.a. (lista ar mai putea continua mult și...
Editorial
La Botoșani se întâmplă lucruri – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Cu ceva timp în urmă, am decis să-mi găsesc altceva de făcut în ziua alegerilor locale. Orice altceva în afară de mers la vot....
Editorial
Invazia falsurilor – Virgil COSMA, jurnalist
Asaltat de terminologia anglo-americană, publicul este gata să înghită pe nemestecate noțiuni pe care le ia ca atare, fără a le stăpâni pe deplin...
Editorial
Praful de pe to(l)bă – Dumitru MONACU, scriitor.
O grevă care nu dovedește nimic. Așa putem aprecia, parafrazându-l pe scriitorul Anton Holban (1902 – 1937), acțiunea sindicală a poștașilor care a pâlpâit...
Editorial
Cine a câștigat din greva poștașilor – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Au intrat poștașii în grevă, iar treaba asta le-a picat greu celor aflați la butoane. Greu, dar tot încearcă să scoată ceva din asta;...
Editorial
EPP adică … efectul posibil pervers – Dumitru MONACU, scriitor
Chiar din start vreau să vă atenționez că titlul editorialului de azi nu are vreo legătură cu partidul popularilor europeni, ci tot cu ale...
Editorial
„Brad Pitt” e peste tot – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Hăhăială generală printre români. O româncuță trecută de șaizeci de ani, stabilită de ceva timp în Spania, a pierdut o mie trei sute de...
Editorial
Am plecat pe drumul Ungariei – Cătălin MORARU, redactor șef
Mai țineți minte cum ne uitam la Ungaria acum 10 - 15 ani? Țară frumoasă, curată, plină de autostrăzi, de stațiuni cu băi termale,...
Botoșani
câțiva nori
3.3
°
C
5.6
°
2.8
°
91 %
2.3kmh
23 %
sâm
14
°
Dum
11
°
lun
12
°
mar
14
°
mie
11
°
CARICATURA ZILEI
POZA ZILEI
Doina Federovici, de la începutul primăverii, când încă nu știa că anunțase cu patru ani înainte că nu va candida decât pentru un mandat.
EDITORIAL
Idioțenia cu armata obligatorie este o temă foarte dragă atât românașilor de rând, cât și politicienilor, iar în ultima vreme discuțiile pe marginea subiectului...
EPIGRAMA ZILEI
Contrar zicalei consacrate
Eu aș descrie-o în alt mod:
Are picioare scurte, poate
Dar sigur e ... miriapod!
-Dumitru MONACU
HAPPY CINEMA
POLITICĂ EDITORIALĂ
Politica editorială a Monitorului de Botoșani
Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...
ÎN ATENȚIA CITITORILOR
În atenţia cititorilor
Este foarte important pentru redacţia noastră să ofere cititorilor posibilitatea de a comunica cu noi rapid şi uşor. Astfel, pentru:
- a ne aduce la...
MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ
Codul de conduită al jurnalistului
În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise:
- Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...